Cine beneficiaza de amendamentele propuse de Serban Nicolae la proiectul de gratiere

Curtea Constitutionala a stabilit deja prin mai multe decizii ca masura gratierii, care se aplica la pedepse stabilite prin hotarari judecatoresti ramase definitive pana la data intrarii in vigoare a legii, trebuie aplicata si la pedepese aplicate ulterior pentru fapte savarsite pana la aceasta data. Altfel spus, potrivit juristilor consultati de HotNews.ro, amendamentele propuse de Serban Nicolae la legea gratierii nu se vor putea aplica doar celor aflati deja in inchisoare, ci si celor care au comis fapte pana la intrarea in vigoare a legii si a caror pedeapsa se incadreaza in limitele prevazuta de legea gratierii.

Senatorul PSD Serban Nicole a propus un amendamentprin care inclusiv condamnatii pentru luare si dare de mita, trafic de influenta si abuz in serviciu pot fi gratiati. Problema este ca, avand in vedere cel putin trei decizii ale Curtii Constitutionala pronunte asupra precedentei legi de gratiere, din 2012, exista sanse mari ca de masura gratierii sa se bucure si cei care n-au fost condamnati inca, dar au comis fapte pana la intrarea in vigoare a legii.

“Practic scapa si cei care sunt in ancheta sau in stare de judecata pana la intrarea in vigoare a legii. Daca nu este judecat si legea gratierii intra in vigoare se judeca mai departe dar nu mai executa pedeapsa, raman fara efect hotararile judecatoresti. Iar statul va cheltui sume importante cu judecarea lor”, a explicat pentru HotNews.ro un specialist in drept penal.

Ce a propus senatorul PSD Serban Nicolae prin amendamentele aduse la legea gratierii, care prevedea initial gratierea unor pedepse de pana la trei ani, in care nu erau incluse abuzul in serviciu, darea de mita si traficul de influenta:

(1) Pedepsele cu închisoarea, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, se grațiază după cum urmează:

a. în întregime, pedepsele de până la trei ani inclusiv.

b. în întregime, pedepsele de până la șapte ani inclusiv, a căror executare a început iar restul rămas de executat este mai mic de trei ani.

c. parțial, cu trei ani, pedepsele de până la șapte ani inclusiv, a căror executare a început iar restul rămas de executat este mai mare de patru ani.

d. parțial, trei pătrimi din restul rămas neexecutat din pedepsele de până la zece ani inclusiv, a căror executare a început, iar restul rămas de executat este mai mic de patru ani.

e. parțial, jumătate din restul rămas de executat din pedepsele de până la zece ani inclusiv, a căror executare a început, iar restul rămas de executat este mai mare de patru ani.

(2) Prevederile alineatului precedent nu se aplică pedepselor a căror executare este suspendată, în condițiile legii.

(3) Se grațiază în întregime măsurile de internare într-un centru educativ, iar măsurilor privind internarea într-un centru de detenție li se aplică dispozițiile alin. (1) lit. b) – e), în mod corespunzător.

In Romania a mai existat o lege de gratiere votata in 2002, si care prevedea ca se aplica doar condamnarilor pronuntate prin hotarari definitive. Legea 546/ 2002 prevedea la articolul 13 alineatul 2 ca „ atunci cand legea de gratiere intra in vigoare inaintea ramanerii definitive a hotararii de condamnare, gratierea isi produce efectele numai de la data ramanerii definitive a hotararii”.

Acest articol a fost atacat insa la Curtea Constitutionala, care a stabilit printr-o serie de decizii ca articolul este neconstitutional. In decizia Curtii Constitutionale nr.385 din 25 martie 2008 se arata ca articolul este neconstitutional deoarece “limitează aplicarea legii la pedepse, măsuri şi sancţiuni stabilite prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive până la data intrării în vigoare a legii, excluzând pedepsele, măsurile şi sancţiunile aplicate ulterior pentru fapte săvârşite până la această dată.” Curtea Constitutionala a reluat aceste argumente in decizia numarul 612 din 6 mai 2010 dar si in decizia 89 din 27 februarie 2003. In aceasta din urma decizie, Curtea arata urmatoarele:

“Spre exemplu, în cazul a doi coautori este posibil ca unul să fie condamnat printr-o hotărâre judecătorească până la data publicării Legii nr. 543/2002 în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi să beneficieze astfel de graţiere; celălalt coautor, nefiind condamnat, din varii motive, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, nu va putea beneficia de actul de clemenţă, ceea ce conduce la o inegalitate de tratament juridic.”

Cu alte cuvinte, legiuitorul poate stabili ca data de intrare in vigoare orice data doreste, inclusiv data emiterii proiectului, important este ca la aceasta data sa se raporteze toti cei care au savarsit faptele, nu doar cei condamnati, au explicat pentru HotNews.ro sursele citate.

Or, amendamentele propuse de Serban Nicolae prevad urmatoarele:

Art. 8: Dispozițiile prezentei legi se aplică faptelor săvârșite până la intrarea acesteia în vigoare.

Art. 9: Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României.

Altfel spus, din momentul in care legea a intrat in vigoare, toti functionarii, primarii sau ministri care doresc sa comita o infractiune de abuz in servciu, trafic de influenta, dare de mita sau alta infractiune au la dispozitie 30 de zile sa o faca fara riscul de a ajunge la inchisoare deoarece gratierea se va aplica si lor chiar daca n-au apucat sa fie gratiati. (Vezi cine beneficia de dezincriminarea mascata a abuzului in serviciu prevazuta de OUG 13, intre timp abrogata, dar care s-ar putea incadra acum in amendamentele la legea gratierii propuse de Serban Nicolae)

Atat Liviu Dragnea cat si ministrul justitiei, Tudorel Toader, au declarat ca nu sustin amendamentele propuse de Serban Nicolae si ca le considera o “initiativa personala”.