Cine este stră-stră-străbunica din Transilvania a Regelui Charles. Ea are un muzeu în castelul familiei de la Sângeorgiu de Pădure

Regele Charles al III-lea este cunoscut pentru relația sa specială cu România, țară în care vine constant de peste 20 de ani și unde are mai multe proprietăți. Dincolo de frumusețea României pe care o remarcă atunci când are ocazia, rădăcinile sale sunt de aici.

„Iubesc România! Si cred ca ați uitat ca am o stră-stră-strabunică din Transilvania, deci am toate motivele”, a spus el întrebat în urmă cu câțiva ani de ce a ales țara noastră.

Cine este stră-stră-bunica din România

Claudia Rhedey este strămoş al casei regale Windsor, adică Hanovra – casa britanică schimbându-şi, în anul 1914, numele din Hanovra în Windsor, atunci când Anglia a intrat în Primul Război Mondial împotriva Germaniei.

Strămoaşa familiei regale a Marii Britanii s-a născut în 1812, la Sângeorgiu de Pădure. Ea s-a căsătorit în 1835 cu Alexandru de Wurttemberg, devenind contesă de Hohenstein. Cei doi au avut trei copii: Claudine Henriette, Franz Alexander şi Amalie Josephine.

Fiul ei, Franz (Franz Paul Karl Ludwig Alexander Herzog von Teck) s-a căsătorit cu prinţesa Mary Adelaide, stră-străbunica Reginei Elisabeta a II, potrivit Agerpres.

Nepoata Claudiei Rhedey rezultată din urma acestei căsătorii, Mary Prinzessin von Teck, s-a căsătorit cu George al V-lea, nepotul reginei Victoria a Marii Britanii şi bunicul Elisabetei a II-a, care, în 1910, a ajuns regele Angliei. Fiul lor, cunoscut sub numele de George al VI-lea, s-a căsătorit cu Lady Elizabeth Angela Marguerite Bowes-Lyon (care a trăit între anii 1900 şi 2002), cu care au avut o fiică, Elisabeta a II-a, fosta regină a Angliei.

Claudia Rhedey a murit la 29 de ani, în urma unui accident petrecut în localitatea Pettau, în Slovenia de astăzi, în timpul unei călătorii întreprinse cu scopul de a-şi vizita soţul, pe Alexandru Paul, principele de Wurttemberg, aflat în acel moment la Graz. Ea era însărcinată în acel moment cu al patrulea copil al lor.

Trăsura în care se afla Claudia şi cei trei copii – Claudine Henriette, Franz Alexander şi Amalie Josephine – s-a răsturnat şi, în ciuda traumelor suferite, ea şi-a continuat drumul călare, lucru ce i-a fost fatal. Durerea lui Alexandru a fost atât de mare, încât acesta i-a păstrat inima într-o sticluţă pe care o ţinea cu el şi a condus singur caii care însoţeau cortegiul funerar până la Sângeorgiu de Pădure.

Claudia Rhedey are un muzeu dedicat în cinci săli ale Castelului Rhedey din Sângeorgiu de Pădure, monument istoric din secolul al XVIII-lea.

Domiciliul familiei nobiliare Rhedey a fost construit în secolul al XVIII-lea, pe locul unui alt castel, a fost renovat în 1759 şi 1809, când a căpătat actuala înfăţişare, iar localnicii susţin că era legat printr-o pasarelă de biserica ridicată vis-a-vis în urmă cu aproape 700 de ani.

Legătura între Castelul Rhedey şi Biserica Reformată, aflată în imediata sa apropiere, persistă şi astăzi, însă doar spiritual, în sensul că în cripta de sub podelele acesteia sunt îngropaţi mai mulţi membri ai familiei Rhedey, inclusiv Claudine, cunoscută drept contesa Claudia Rhedey.

Cripta familiei Rhedey, în care se află Claudia Rhedey, moartă în 1841, a fost complet zidită în 1614 din cauza ciumei şi redeschisă doar pentru a o înmormânta pe contesă – respectându-i-se astfel ultima dorinţă. Cripta a stat închisă din nou, timp de aproape 100 de ani, până în 1935, când au fost efectuate ample lucrări de renovare în interiorul bisericii.

Claudia Rhedey este înmormântată faţă în faţă cu amvonul bisericii, trupul ei fiind identificat după un colier pe care îl primise de la naşii ei de botez.

Deasupra mormântului ascuns sub podeaua bisericii tronează două plăci comemorative din marmură neagră: prima placă a fost donată bisericii în 1905, de către Mary Victoria, prinţesă de Wales, iar cea de-a doua tot de către ea, dar în 1935, când era deja Regină a Angliei.