Cine este ultraliberalul Javier Milei, noul președinte al Argentinei / El se autointitula ''regele junglei'' și etala un fierăstrău electric în timpul campaniei electorale
Economistul ultraliberal Javier Milei (53 ani) va fi următorul preşedinte al Argentinei după ce a câştigat duminică turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, a anunţat rivalul său, ministrul centrist al economiei Sergio Massa, recunoscându-şi înfrângerea duminică seara, notează AFP și Agerpres.
Intitulându-se ”regele junglei” și etalând un fierăstrău electric în timpul campaniei electorale, Javier Milei agită politica argentiniană într-un moment delicat pentru țara latino-americană.
Batman și Joker. Un bărbat deghizat în leu și altul al cărui cap și brațe au fost înlocuite cu drujbe. Nu este un carnaval sau un festival de benzi desenate, ci un miting extravagant pentru campania candidatului argentinian la președinție Javier Milei.
Un populist de dreapta, Milei a trecut în doar câțiva ani de la popularitatea studiourilor de televiziune şi monologurile de succes presărate cu ieşiri furioase împotriva ”castei politice” (pe care o considera vinovată de perenele probleme economice ale Argentinei), la candidatura la preşedenţie.
Economistul ultraliberal a reușit să ajungă acolo unde alții au eșuat: s-a încadrat în spațiul dintre peronismul partidului ”Frente de Todos” și adepții fostului președinte Mauricio Macri, reprezentat de partidul ”Juntos por el Cambio”. De aici și motto-ul său: ”Nu am venit să conduc mieii, am venit să trezesc leii”, scrie Euronews, citat de Rador Radio România.
Succesul lui Milei pare să stea în capacitatea acestuia de a canaliza furia pe care o simt argentinienii față de clasa conducătoare, într-un context de inflație cu trei cifre și sărăcie în creștere. Creșterea anuală a prețurilor este de 140%, în timp ce peste 40% din populație se luptă să se ajungă cu banii de la o lună la alta.
”Vorbește ca un om oarecare de pe stradă, ca unul dintre noi, acesta e motivul pentru care este atât de popular”, explică Rodrigo Agüera, un chelner argentinian care locuiește în Barcelona. ”Sunt în favoarea unei schimbări”, spune el, însă ”va trebui să vedem ce se întâmplă mai departe, pentru că până la urmă politicienii vor fi mereu politicieni, îți spun una și apoi fac alta”.
De la show-man, la candidat la președinție
Considerat până de curând o figură secundară în politica argentiniană, în 2021, Milei a reușit să-și transforme succesul de moderator în show-uri de televiziune într-un loc în Camera Deputaților, camera inferioară a Congresului argentinian.
Ulterior, a lansat ceea ce părea o candidatură prezidențială de lungă durată care a zguduit instituția politică din Argentina atunci când, la alegerile locale din august, considerate un sondaj important privind preferințele alegătorilor, a primit cele mai multe voturi.
„Este o persoană care nu înțelege sistemul politic. Nici cel electoral, nici cel executiv. Nu are experiență în guvernarea unui oraș sau a unei autorități locale. Cum ne putem aștepta să guverneze o țară?”, se întreabă Candela Kantor, studentă la management cultural. ”Este înconjurat de oameni pe care vrea să-i pună în fruntea ministerelor, oameni care sunt strâns legați de cea mai gravă criză din Argentina”, adaugă ea.
Milei a fost considerat favorit în turul din octombrie, dar a ajuns pe locul al doilea, cu 30% din voturi, la aproape șapte puncte în spatele ministrului Economiei, Sergio Massa. Cercetătorul Alan Ríos consideră că partea de populație care votează pentru Milei ”nu se vede reflectată în narațiunea actuală, nici în kirchnerism, nici în macrism”. „Au avut experiențe cu ambele tipuri de guvernare și nu s-a schimbat nimic. Dimpotrivă, lucrurile s-au înrăutățit”, explică el.
Definit deseori Donald Trump al Argentinei, Milei îmbrățișează un amestec de iubire faţa de idealurile caracteristice capitalismului și politici sociale conservatoare. De aici și opoziția faţă de avort, pe care Argentina l-a legalizat în 2020. De asemenea, candidatul de dreapta este în favoarea vânzării gratuite a armelor de foc și a organelor umane: ”De ce totul trebuie să fie reglementat de stat? Corpul meu este în primul rand proprietatea mea”, afirmă.
Introducerea dolarului american și închiderea Băncii Centrale sunt două dintre măsurile promise de fosta vedetă tv, alături de privatizarea întreprinderilor publice de stat.
Unii dintre susținătorii săi au mers atât de departe încât s-au afişat şi ei cu instrumente precum drujba, pe care Milei le-a mânuit de multe ori în timpul mitingurilor pentru a da de înţeles în ce fel intenţionează să acționeze cu cheltuielile publice. Economistul (mare iubitor de câini) a fost clar: vor fi reduceri peste tot: de la sănătate la educație, la asistenţa socială. Potrivit profesorului de istorie Luis Klejzer, Milei reprezintă ”un pericol pentru libertatea democratică și pentru drepturile omului”.
Memoria istorică în pericol
Un alt personaj controversat este candidata la vicepreședinție, Victoria Villarruel. Fiică de ofițeri militari, a fost criticată pentru că a pus sub semnul întrebării crimele comise în timpul dictaturii militare care a condus Argentina din 1976 până în 1983, inclusiv tortura și dispariția a mii de oameni, opera forțelor de securitate.
”Există un sector amplu al societății, cel reprezentat de familiile de militari, de persoanele care provin din cercurile militare, cele de extremă dreapta, implicaţi cu toții în politica argentiniană și care până acum nu au avut propriul loc de reprezentare”, explică Ríos. ”Iar Milei, venind și susținând toate aceste lucruri, oferă spațiu tuturor acestor persoane”, adaugă el.
Potrivit lui Klejzer, Javier Milei „este capabil să canalizeze toată nemulțumirea oamenilor faţă de această societate. Mai ales pe cea a tinerilor”, loviţi puternic de criza economică. „Ei nu văd un viitor. Așa că încearcă să iasă din această situație prin extrema dreaptă”.
Profesorul de istorie din Buenos Aires îşi exprimă îngrijorarea faţă de posibilitatea alegerii lui Milei, deoarece ”ne aflăm deja la un pas de a pierde libertățile constituționale ale iubitei noastre Argentine”.
Articol realizat cu sprijinul Rador Radio România