Cine muncește pentru reducerea ta?
Despre cupoane, aplicații de fidelitate și timpul care nu apare pe bon.
Ai ajuns la casă. Produsul pe care l-ai ales costă 30 de lei, dar îți amintești că pe raft scria 24. Întrebi. Prețul mic este disponibil în aplicație. Deschizi aplicația. Trebuie să te autentifici. Ai uitat parola. O resetezi. Găsești cuponul, dar trebuie și activat. În spatele tău, cineva își mută cumpărăturile dintr-o mână în alta.
Șase lei economisiți. Câteva minute consumate. Și o întrebare: dacă magazinul poate să-ți vândă produsul cu 24 de lei, de ce nu îl vinde cu atât de la început?
Un răspuns ține de o problemă pe care orice comerciant ar vrea să o rezolve: cum să atragă clienții care cumpără numai la un preț mic, păstrând în același timp prețul mare pentru cei dispuși să-l plătească?
Economiștii numesc această practică „discriminare prin preț”: același produs este vândut la prețuri diferite unor cumpărători diferiți. Termenul descrie un mecanism de stabilire a prețurilor. Dificultatea comerciantului este că disponibilitatea de plată nu se vede pe chipul clientului. CORE Econ
Să ne imaginăm doi oameni care cumpără același detergent
Cuponul ajută tocmai aici. Ca să obții prețul mic, trebuie să faci ceva: să cauți, să decupezi, să activezi, să introduci un cod. Efortul funcționează ca un filtru. Clienții pentru care economia contează suficient trec prin el; ceilalți pot cumpăra la prețul întreg. Astfel, cumpărătorii se separă singuri, fără ca magazinul să-i întrebe cât ar fi fost dispuși să plătească. Cupoanele sunt un exemplu clasic al acestui mecanism. Principles of Microeconomics
Să ne imaginăm doi oameni care cumpără același detergent. Ana verifică ofertele înainte să plece de acasă. Pentru ea, șase lei economisiți la mai multe produse fac o diferență în buget. Vlad intră în magazin între două întâlniri. Vrea detergentul și să ajungă repede la casă.
O reducere acordată automat tuturor i-ar aduce magazinului mai puțini bani de la Vlad, deși el ar fi cumpărat și la prețul întreg. Cuponul îi permite să o atragă pe Ana fără să renunțe neapărat la acea încasare.
Timpul devine parte din preț. Pe bon apare suma plătită în lei. În experiența cumpărătorului intră și minutele petrecute căutând oferta, atenția necesară pentru a înțelege condițiile și eventualul drum până la alt magazin.
Asta nu înseamnă că fiecare aplicație greoaie este proiectată intenționat să ne încurce. Cupoanele pot servi și la promovarea unui produs sau la încurajarea unei noi vizite. Iar filtrul este imperfect: un om cu venit mic poate avea foarte puțin timp disponibil, în timp ce unul cu venit mare poate urmări ofertele din plăcere.
Perspectiva schimbă felul în care privim reducerea.
O parte din avantajul ei pentru comerciant poate veni chiar din faptul că nu toată lumea o folosește.
Pentru cumpărător, calculul merită făcut până la capăt. Un cupon activat în câteva secunde pentru ceva ce urma oricum să cumperi poate fi foarte util. O ofertă care te trimite într-un magazin îndepărtat sau te face să adaugi produse doar pentru a atinge un prag minim poate avea un rezultat diferit.
Să presupunem că ai un coș de 80 de lei și primești 10 lei reducere dacă ajungi la 100. Adaugi un produs de 20 de lei și plătești 90. Ai beneficiat de reducere, dar ai cheltuit cu 10 lei mai mult decât intenționai. Dacă produsul suplimentar îți trebuia, poate fi o alegere bună. Dacă nu, procentul promoțional spune prea puțin despre economia reală.
La următoarea ofertă, întrebarea utilă este: „Cu cât rămân în plus după toată operațiunea?”
Magazinul îți arată cât ai economisit. Timpul scurs pentru reducere îl contabilizezi singur.