Cei cinci membri ai Comitetului Nobel din Norvegia sunt cei care au stabilit cine va fi noul laureat al Premiului Nobel pentru Pace, scrie site-ul Al Jazeera.

Comitetul a anunțat vineri dimineață că laureatul din 2025 al prestigiosului Premiu Nobel pentru Pace este Maria Corina Machado „pentru munca ei neobosită de promovare a drepturilor democratice ale poporului venezuelean și pentru lupta ei de a obține o tranziție justă și pașnică de la dictatură la democrație”.

În fiecare an, Comitetul Nobel, ai cărui membri sunt aleși de parlamentul norvegian, acordă premiul Nobel pentru Pace, instituit prin testamentul lui Alfred Nobel, „persoanei care va fi depus cea mai mare sau cea mai bună muncă pentru fraternitatea între naţiuni, pentru abolirea sau reducerea armatelor permanente şi pentru organizarea şi promovarea congreselor pentru pace.

Nominalizările pentru premiul din acest an s-au încheiat pe 31 ianuarie, iar selecția câștigătorului a fost învăluită în secret până în ultimul moment.

Citește și

Premiul Nobel pentru Pace, râvnit de Donald Trump, merge în Venezuela

De când s-a întors în funcție în ianuarie, președintele american Donald Trump susține că a încheiat de unul singur opt războaie din întreaga lume. El a sugerat în repetate rânduri că merită să câștige premiul din acest an și a afirmat că ar fi o „mare insultă” pentru America dacă nu ar câștiga.

Deci, cine sunt cei cinci membri ai Comitetului Nobel care iau această decizie crucială din acest an?

Cine sunt cei cinci judecători ai Premiului Nobel pentru Pace

Comitetul Nobel a fost înființat de Parlamentul Norvegiei în 1897 și are sarcina de a alege laureații Premiului Nobel pentru Pace.

Membrii comitetului sunt aleși pentru o perioadă de șase ani și pot fi realeși.

Conform regulilor Premiului Nobel pentru Pace, membrii comitetului reprezintă forța diferitelor partide politice din Parlamentul Norvegiei, dar nu pot fi membri ai parlamentului.

Citește și

Norvegia se pregătește pentru răzbunarea lui Donald Trump dacă nu primește Premiul Nobel pentru Pace

Odată aleși, membrii comitetului își aleg propriul președinte și vicepreședinte, iar directorul Institutului Nobel din Norvegia îndeplinește funcția de secretar al comitetului.

Jorgen Watne Frydnes

Frydnes este președintele Comitetului Nobel.

La 41 de ani, el este cel mai tânăr președinte al comitetului din istorie. A fost numit în 2021 și va rămâne membru până în 2026.

Frydnes și-a petrecut cariera lucrând ca apărător al drepturilor omului. De asemenea, a ocupat funcția de secretar general al PEN Norway, un grup care promovează libertatea de exprimare.

A lucrat cu organizația neguvernamentală Medecins Sans Frontieres (Medici fără frontiere sau MSF) și este membru al ONG-ului pentru drepturile omului, Comitetul Norvegian Helsinki.

Citește și

Care au fost cei patru președinți americani care au câștigat Premiul Nobel pentru Pace râvnit și de Donald Trump? Despre unul s-a scris că l-a făcut pe Alfred Nobel să se „răsucească în mormânt”

Deși Frydnes este oficial apolitic, este cunoscut ca susținător al Partidului Laburist din Norvegia, aflat la guvernare.

El a gestionat un memorial dedicat celor 69 de activiști laburiști victime ale masacrului de la Utoeya din 2011, comis de un extremist de dreapta norvegian.

Asle Toje

În vârstă de 51 de ani, Toje este vicepreședintele Comitetului Nobel. Este membru al comitetului din 2018 și a fost reales pentru perioada 2024-2029.

Este considerat conservator și a ocupat funcția de director de cercetare la Institutul Nobel din Norvegia, înainte de a se alătura Comitetului Nobel.

A publicat, de asemenea, o carte intitulată „Uniunea Europeană ca mică putere: după războiul rece”.

Anne Enger

În vârstă de 75 de ani, Enger este membră a comitetului din 2018 și a fost, de asemenea, numită din nou pentru perioada 2021-2026.

A studiat asistența medicală și și-a început cariera predând această materie. Ulterior, s-a orientat către politică, susținând Partidul de Centru din Norvegia.

Enger a condus Ministerul Culturii și a fost adjunctă a prim-ministrului Norvegiei între 1997 și 1999, prim-ministră interimară în 1998. Din 2004, este guvernatoare a regiunii Ostfold.

Enger a condus, de asemenea, secretariatul Mișcării Populare împotriva Avortului Liber din Norvegia.

Kristin Clemet

Clemet, în vârstă de 68 de ani, a fost numită în comisie în 2021 și va fi membră până în 2026.

Este politiciană a Partidului Conservator din Norvegia.

Economistă de profesie, a fost de două ori consilieră a fostului prim-ministru al Norvegiei, Kare Willoch, din Partidul Conservator, și a ocupat funcția de ministră a educației între 2001 și 2005.

Gry Larsen

Larsen, în vârstă de 49 de ani, este fostă secretară de stat a Partidului Laburist în Ministerul Afacerilor Externe și șefă a organizației umanitare norvegiene CARE Norway, care militează pentru drepturile femeilor la nivel global.

Ea a criticat anterior reducerile operate de Trump în cheltuielile pentru ajutorul extern.

A fost numită în comitet pentru perioada 2024-2029.

Cum au votat în trecut?

Conform regulilor Premiului Nobel pentru Pace, Comitetul Nobel primește nominalizări de la membri ai guvernelor din întreaga lume, de la Curtea Internațională de Justiție de la Haga și de la profesori universitari de istorie, științe sociale, drept, filozofie, teologie și religie, printre alții, până la sfârșitul lunii ianuarie, dar nu are voie să dezvăluie numele nominalizaților până la anunțarea câștigătorului.

În martie, comitetul pregătește o listă scurtă de candidați și anunță câștigătorul în octombrie.

Procesul de selecție se desfășoară în deplină confidențialitate. Informațiile privind votul individual al membrilor nu sunt dezvăluite.

„Discutăm, ne certăm, atmosfera este încinsă”, a declarat Frydnes, președintele Comitetului Nobel norvegian, pentru BBC, care a avut acces la ședința finală a comitetului din acest an.

„Dar, desigur, suntem civilizați și încercăm să luăm o decizie bazată pe consens în fiecare an”, a adăugat el.

De când Frydnes a devenit președinte al comitetului, grupul a acordat Premiul Nobel pentru Pace lui Maria Ressa și Dmitri Muratov în 2021 pentru eforturile lor de a proteja libertatea de exprimare; disidentului belarus Ales Bialiațki în 2022 pentru protejarea drepturilor fundamentale și iranienei Narges Mohammadi în 2023 pentru lupta pentru drepturile femeilor.

Anul trecut, Frydnes și comitetul au anunțat că Nihon Hidankyo din Japonia, un grup de supraviețuitori ai bombardamentelor americane din 1945 asupra Hiroshimei și Nagasaki, este câștigătorul Premiului pentru Pace.

„Am crescut după sfârșitul Războiului Rece, când democrația părea de neoprit și dezarmarea nucleară realistă”, a spus Frydnes când a prezentat premiul.

A fost vreunul dintre membri implicat în vreo controversă?

Toje și Enger făceau parte din comitet și când prim-ministrul etiopian Abiy Ahmed a câștigat premiul în 2019 pentru rolul său în încheierea conflictului militar de 20 de ani dintre Etiopia și Eritreea. După victoria lui Ahmed, Etiopia a lansat o nouă ofensivă în Tigray în 2020.

„Întotdeauna există persoane care consideră că laureatul nu a fost cel potrivit”, a declarat Toje la un eveniment organizat de Institutul Internațional pentru Pace (IPI) în același an.

„Odată ce anunțul a fost făcut, ne dăm seama că acesta capătă o viață proprie. Dacă Premiul Nobel pentru Pace nu ar stârni indignare și emoții puternice, atunci nu ne-am ridica la înălțimea reputației noastre”, a adăugat el.

În 2023, presa indiană a relatat de asemenea, că Toje l-a susținut pe prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, pentru Premiul Nobel pentru Pace. Dar BOOM, o organizație de verificare a informațiilor, a descoperit că era o afirmație falsă și că Toje nu a făcut niciodată o astfel de declarație.

În 1994, Enger a votat împotriva aderării Norvegiei la Uniunea Europeană. În opinia ei, aderarea la UE ar duce la pierderea tradițiilor și democrației Norvegiei. Enger a susținut, de asemenea, campaniile anti-avort, dar nu a reușit să reducă drepturile Norvegiei în materie de avort.

Între timp, Larsen a fost criticată de Centrul Norvegian împotriva Antisemitismului (NIS). În 2006, institutul a trimis o scrisoare fostului ministru de externe Jonas Gahr Stoere, acuzând-o pe Larsen, consiliera sa politică la acea vreme, că a cerut „un boicot total al Israelului”.

„Ea a fost numită consilieră politică în ciuda faptului că era responsabilă de activități anti-Israel”, se arăta în scrisoare. Nu este clar dacă Larsen a răspuns la această acuzație.

Ce părere au despre Trump?

Trump este foarte dornic să câștige premiul de când președintele american Barack Obama l-a câștigat în 2009.

Pe lângă faptul că a reiterat că merită premiul din acest an, deoarece a rezolvat cel puțin „șapte războaie” (acum opt războaie, odată cu acordul de pace din Gaza anunțat joi), președintele american a sunat și diplomați norvegieni, inclusiv pe fostul șef al NATO, Jens Stoltenberg, care este actualul ministru de finanțe al țării, pentru a-i convinge să-l susțină pentru premiu.

Dar Frydnes spune că comitetul nu cedează la astfel de presiuni și că decizia este întotdeauna luată în mod independent.

„În fiecare an, primim mii de scrisori, e-mailuri, cereri, oameni care spun «pe acesta ar trebui să-l alegeți» – așa că această campanie, presiunea nu este chiar ceva nou”, a declarat el pentru BBC.

Frydnes nu s-a referit în mod direct la Trump în interviu, dar în trecut l-a criticat pe președintele SUA pentru represiunea împotriva „națiunilor democratice”.

Anne Enger a rămas complet discretă în privința preferințelor sale, în timp ce Larsen l-a criticat pe Trump pentru reducerea fondurilor USAID și pentru modul în care vorbește despre femei și drepturile omului.

Clemet este, de asemenea, sceptică în privința lui Trump. „După puțin peste 100 de zile de mandat, (Trump) este pe cale să distrugă democrația americană și face tot ce poate pentru a demola ordinea mondială liberală și bazată pe reguli”, a scris ea în luna mai.

Toje, pe de altă parte, a participat la inaugurarea prezidențială a lui Trump la începutul acestui an și a numit-o „o petrecere grozavă”. El a mai spus că liberalii occidentali ar trebui să adopte o abordare mai „nuanțată” față de el și de mișcarea politică MAGA.

Cu toate acestea, nu există niciun indiciu că l-ar putea susține pe Trump pentru premiu. El a respins, de asemenea, orice fel de influență din partea lobby-ului.

„Aceste tipuri de campanii de influențare au un efect mai degrabă negativ decât pozitiv, pentru că discutăm despre ele în comisie. Unii candidați insistă foarte mult în acest sens, iar nouă nu ne place”, a declarat el pentru ziarul The National.

„Suntem obișnuiți să lucrăm într-o cameră închisă, fără să fim influențați”, a adăugat el.