Cine sunt „super-revoluționarii” din Iran, gruparea care încearcă să saboteze un potențial acord cu SUA

O mică, dar influentă grupare ultraconservatoare din Iran susține continuarea războiului până la înfrângerea clară a Americii sau până „la sfârșitul vremurilor”, în conformitate cu ideologia religioasă apocaliptică ce stă la baza facțiunii, scrie CNN.com.

Poziția grupării este chiar mai dură decât aripa conservatoare a regimului de la Teheran, iar încercările de până acum de a-i tempera reprezentanții au eșuat până acum. Cunoscuți ca „Jebhe-ye Paydari” sau „Frontul Rezistenței”, membrii sunt sunt descriși de analiști ca „super revoluționari” care se consideră gardienii valorilor revoluției din 1979 care a dus la instaurarea regimului ayatollahilor.

„O luptă eternă”

„Ei văd rezistența contra Statelor Unite și Israelului ca o luptă eternă. Cred într-un stat șiit care trebuie să continue până la sfârșitul vremurilor și sunt foarte fanatici când vine vorba de această ideologie religioasă”, a declarat Hamidreza Azizi, de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și Securitate.

În ultima lună, oficialii iranieni au încercat să păstreze un echilibru între negocierile cu administrația Trump și calmarea facțiunilor politice iraniene dintr-un peisaj politic divers, printre care și grupul Paydari, lucru demonstrat inclusiv prin includerea unor reprezentanți ai acestuia în negocierile care au avut loc în Pakistan.

Însă încercarea a eșuat, negociatorii fiind acuzați de trădare a Republicii Islamice și de nerespectarea „liniilor roșii” trasate de noul lider suprem Mojtaba Khamenei, referitoare la refuzul de a negocia programul nuclear al Iranului. Mulți consideră că în sine un acord cu SUA reprezintă o capitalare.

„Ei (SUA – n.red.) își dau seama că uciderea liderilor, comandanților noștri și a celor dragi nu-i costă nimic. Ei înțeleg că, și după ce l-au martirizat pe imamul nostru (Ali Khamenei – n.red.), există încă grupuri aici dispuse să negocieze, să dea mâna cu Witkoff, Vance și Kushner și să zâmbească ucigașilor imamului nostru martirizat”, se spune într-un articol publicat în Raja News, care reprezintă Frontul Paydari.

Asemenea mesaje sunt considerate ca extremiste până și de conservatorii iranieni, însă cu toate acestea, gruparea este reprezentată în centre de putere și în presa din Iran, cu susținerea unor figuri religioase proeminente.

Unul dintre lideri este Saeed Jalili, fost șef al securității naționale și contracandidat al președintelui Masoud Pezeshkian la alegerile din 2024. Fratele său, Vahid Jalili, deține o funcție de conducere în postul public de televiziune IRIB.

Un lider cu „convingeri apocaliptice”

Liderul spiritual este ayatollahul Mahdi Mirbaqiri, un cleric foarte influent care era considerat ca un posibil succesor al lui Ali Khamenei. Hamidreza Azizi susține că Mirbaqiei are „convingeri apocaliptice” și că vrea să grăbească sfârșitul lumii încurajând „lupta pe scară largă” cu Occidentul, declarație făcută într-un interviu din 2019.

Frontul Paydari a acuzat demnitari de la vârful puterii că periclitează securitatea Iranului prin negocierile cu SUA și că au ascuns informații legate de acestea. Parlamentarul Mahmoud Nabavian a cerut chiar îndepărtarea ministrului de Externe Abbas Araghchi din echipa de negociere.

Paydari a obținut sprijinul unei generații mai tinere de iranieni „revoluționari” care, după atacurile SUA și ale Israelului, au devenit și mai radicali, inclusiv prin manifestații de stradă.

Extremismul grupării a determinat celelalte curente politice din Iran, fie moderate, fie conservatoare, să ia poziții publice critice la adresa Jebhe-ye Paydari și să încerce izolarea sa.

„Fac mult zgomot și sunt percepuți că ajută Israel și Statele Unite în prezentarea Iranului ca fiind confruntat cu o divizare internă majoră. Radicalii extremiști sunt respinși din fiecare direcție și au devenit din ce în ce mai izolați”, crede Mohammad Ali Shabani, editor la Amwaj.media, un site care se concentrează pe Iran și regiunea limitrofă.

Shabani argumentează că gruparea vrea mai degrabă ca ea să ajungă la un acord cu Statele Unite astfel încât să câștige mai multă influență în structura de putere a țării.

„Ei spun că dacă vom continua să luptăm, putem forța SUA să capituleze și să ne dictăm proprii termeni. Nimeni din Iran nu-i împotriva unui acord, însă este vorba de cum obții acordul și cine îl obține”, a mai spus Shabani.

Economia Iranului, devastată de război

Conducerea de la Teheran trebuie să ia în calcul și alte considerente decât cele religioase, invocate de „super revoluționarii” din Iran. The New York Times notează că economia iraniană se clatină din cauza vicisitudinilor aduse de război.

Bombardamentele au vizat situri industriale care produc materii brute esențiale, precum și infrastructura țării. În plus, blocada impusă de SUA asupra porturilor iraniene a împiedicat o mare parte din exporturile de petrol ale Iranului și a perturbat importurile.

Un oficial iranian, Gholamhossein Mohammadi, a estimat că războiul a dus la pierderea unui milion de locuri de muncă și la șomajul „direct sau indirect” a două milioane de oameni, potrivit publicației Tasnim.

Pe 25 aprilie, o platformă iraniană de căutare de locuri de muncă a raportat un record de 318.000 CV-uri depuse într-o singură zi, cu 50% mai multe decât recordul anterior.

„Un vârtej ciudat și copleșitor de probleme economice au apărut și continuă să devină și mai complex”, a declarat Amir Hossein Khaleghi, economist la Isfahan. Înainte de începerea războiului, Iranul „era deja într-o situație economică foarte proastă, înfruntând o serie de mega-crize”, a continuat Khaleghi.

Premise pentru noi negocieri cu americanii

Prinsă între ultra-conservatori și situația economică precară, conducerea Iranului a transmis duminică, prin intermediul Pakistanului, răspunsul său la cea mai recentă propunere a SUA care vizează încheierea războiului din Orientul Mijlociu, a anunțat presa de stat de la Teheran.

Surse din ambele tabere au declarat pentru Reuters că ultimele eforturi de pace vizează un memorandum de înţelegere temporar menit să pună capăt războiului şi să permită reluarea traficului în strâmtoarea Ormuz, în timp ce discuţiile pentru un acord mai cuprinzător ar continua, un acord care ar trebui să abordeze, printre altele, disputele persistente, precum programul nuclear iranian.

Răspunsul pe care Iranul l-a transmis duminică prin intermediul Pakistanului la propunerea americană privind o soluționare durabilă a conflictului din Orientul Mijlociu se axează pe „încetarea războiului și securitatea maritimă”, a indicat agenția de presă iraniană ISNA.

„Punctul central al răspunsului Iranului la propunerea americană se referă la «încetarea războiului și securitatea maritimă» în Golful Persic și în Strâmtoarea Ormuz”, a scris agenția ISNA pe contul de Telegram, la scurt timp după ce agenția oficială IRNA a anunţat că Iranul a transmis acest răspuns aşteptat de Washington încă de vineri, fără a oferi alte detalii.

Șeful diplomației SUA, Marco Rubio, declara că aşteaptă în decursul acestor zile un răspuns din partea Iranului cu privire la negocieri „serioase” în vederea unui acord de pace.

„Aşteptăm un răspuns din partea lor. Vom vedea ce va arăta acest răspuns. Sperăm că va fi ceva care să ne permită să intrăm într-un proces serios de negociere”, a afirmat secretarul de stat american.