Cine va raspunde invitatiei presedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy? Si ce le transmite el liderilor europeni?

￯Curtea Constitutionala judeca cine ar trebui sa mearga joi la Consiliul European de la Bruxelles. Intre timp, scrisoarea-invitatie a presedintelui Herman Van Rompuy a devenit publica. Aceasta detaliaza principalele teme de discutie, le prezinta liderilor succesiunea momentelor intalnirii si le sugereaza cat timp sa aloce prezentarii pozitiilor.

„Provocarea acestui Consiliu European este, mai mult decat oricand, sa dam un semnal clar si concret sa facem tot ce e necesar pentru a raspunde crizei economice. Asta inseamna adoparea recomandarilor de tara specifice pentru a ne ghida politicile si bugetele, adoptarea pactului de cresere si creare de locuri de munca, lansarea fazei finale a elaborarii cadrului financiar multianual (CFM) in sensul sprijinirii cresterii economice si crearii de locuri de munca si, nu in ultimul rand, orientarea Uniunii Economice si Monetare pe o noua cale”, se arata in debutul scrisorii-invitatie.

In inceputul intalnirii se va discuta cadrul financiar multianual, discutie la care va participa si Martin Schulz, socialistul german care este presedintele Parlamentului European (intre 15.00-16.00 ora locala), pentru a prezenta viziunea institutiei pe care o reprezinta asupra acestui subiect.

Mai apoi va fi poza de familie, urmata de discutii intre statele membre despre bugetul 2014-2020. „Cum pozitiile statelor membre sunt bine cunoscute, va propun sa ne concentram pe doua chestiuni: cum pot contribui mai bine diferite politici in noul cadru bugetar la stimularea cresterii si crearea de locuri de munca si imbunatatirea calitatii cheltuielilor UE si cum sa ne prioritizam cheltuielile intre diferite politici ca ele sa satisfaca obiectivele strategiei Europa 2020. De aceea v-as ruga sa va limitati interventiile la nu mai mult de 2-3 minute”, este sugestia presedintelui Van Rompuy.

El propune ca incepand cu ora 18.00, ora locala, sa discute despre Pactul de crestere si creare de locuri de munca, pentru ca el sa poata fi adoptat inca de joi.

La cina de lucru a sefilor de stat si de guvern li se va alatura presedintele Bancii Centrale Europene, iar Herman Van Rompuy le va prezenta o varianta intermediara a raportului intocmit de Consiliu, in cooperare cu Comisia, Eurogrupul si BCE privind viitorul Uniunii Economice si Monetare (UEM). Chiar daca nu este o varianta finala, spune van Rompuy, se asteapta ca membrii Consiliului sa ajunga la o varianta comuna pentru viitorul UEM.

Vineri dimineata, presedintele Consiliului isi va prezenta ideile pentru intalnirile viitoare si temele pe care vrea sa le puna in dezbatere pana la finalul mandatului sau, dupa care vor fi adoptate concluziile consiliului, care vor contine inclusiv aspecte de relatii externe (un domeniu care ar cadea, potrivit impartirii atributiilor facute de Guvernul roman, in atributiile presedintelui).

Programul pentru reprezentantul Romaniei s-ar termina aici. Mai departe, va fi un pranz de lucru al liderilor tarilor zonei euro, cu participarea presedintelui BCE, in care vor discuta concluziile privind viitorul UEM si situatia din zona euro.

Referitor la temele care vor fi dezbatute la Consiliu, ele au fost pregatite de reuniunile ministrilor de externe si ai afacerilor europene de luni si marti.

In ceea ce intereseaza direct Romania, Consiliul Afaceri Generale al UE a ajuns la un acord de principiu referitor la patru blocuri tematice din pachetul de negociere privind politica de coeziune a UE pentru perioada 2014-2020, anunta Ministerul Afacerilor Europene. Acestea vizeaza: concentrarea tematica a fondurilor pe un numar limitat de obiective in concordanta cu obiectivele Strategiei Europa 2020 si tinand cont de nivelul de dezvoltare al diferitelor regiuni ale UE; cadrul de performanta; instrumentele financiare si proiectele generatoare de venit si parteneriatul public-privat.

In privinta viitorului cadru bugetar multianual 2014-2020, legat de politica de coeziune, ministrul Leonard Orban a respins categoric orice „dubla plafonare”, fiind de parere ca nu mai trebuie adaugate conditii suplimentare la limitarea la 2,5% din PIB propusa de Comisia Europeana. Romania a reliefat si importanta mentinerii unei cofinantari de 85% de catre UE atat pentru politica de coeziune, cat si pentru politica agricola comuna. Ministrul afacerilor europene s-a referit si la continuarea sistemului de prefinantare la inceputul perioadei de implementare a proiectelor.