Ciolacu cere ca adoptarea salariului minim european în România să intre în dezbatere după Paști, iar plata pensiilor până atunci
Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut marți ministrului Muncii, Simona Bucura Oprescu, ca imediat după sărbătorile pascale „să pună în transparență publică proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România”. De asemenea, i-a cerut acesteia să vorbească atât cu băncile cât și cu Poșta Română pentru plata pensiilor înainte de sărbătorile pascale.
Ciolacu și-a motivat solicitarea pentru „păstrarea forței de muncă în țară”.
- „Avem în lucru la Ministerul Muncii un proiect de lege foarte important pe această temă, cel privind adoptarea salariului minim european în România. O rog pe doamna ministru Bucura Oprescu ca, imediat după sărbătorile pascale, să punem acest act normativ în transparență publică, astfel încât să existe un calendar clar de dialog cu mediul de afaceri și sindicatele.
- De asemenea o rog pe doamna ministru să vorbească cu toate băncile din România să vedem ce modificări trebuie făcute la convenții și cu Poșta Română astfel încât toți pensionarii să-și primească pensiile înainte de sărbătorile pascale”, a spus Ciolacu.
„Nu este un vis!” Cum ar putea arăta România în 4-5 ani în viziunea lui Ciolacu
La finele lunii februarie, Ciolacu și-a prezentat viziunea economică într-o conferință organizată la AmCham CEO Business Forum, susținând că „dacă își păstrează stabilitatea politică și economică, România poate deveni în următorii 4-5 ani una dintre marile forțe economice ale continentului”.
„Nu este un vis, ci o proiecție bazată de traiectoria noastră economico-socială de la aderarea europeană încoace! Concluzia este că doar de noi depinde să putem arăta așa:
- 1. În 4 ani România să aibă un PIB de circa 500 miliarde euro, de la 320 miliarde euro în 2023;
- 2. Un câștig salarial mediu brut de 2000 euro pe lună și un salariu minim brut de 1200 euro pe lună. Acolo ne va duce, de altfel, în mod natural, aplicarea principiului UE privind salariul minim european;
- 3. Să întoarcem în economie în total prin scheme de sprijin, ajutor de stat, granturi, stimuli și garanții, între 8 și 10% din PIB;
- 4. Să atragem investiții străine directe cumulate de 40 miliarde euro;
- 5. Să devenim cea mai puternică economie din Europa Centrală și de Est depășind Polonia la indicatorii privind convergența economică”, a susținut premierul.