Ciolacu, despre avizul negativ al CSM pe noul proiect privind pensiile speciale ale magistraților: „Era de așteptat”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri, înainte de ședința de guvern, că proiectul de lege privind pensiile magistraților va trece de Parlament, în urma avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

„Era de așteptat”, a declarat premierul, înainte de ședința de Guvern, când a fost întrebat despre avizul negativ dat de CSM, care transmisese anterior că „modificarea legislației produce incertitudine în sistem”. „Ce credeați că dă aviz pozitiv?”, a continuat premierul, care a precizat că legea va trece de Parlament.

Întrebat dacă se așteaptă ca, ulterior, legea să fie declarată neconstituțională, Ciolacu a răspuns: „Nu cred. Nu ține de supraimpozitare, ci de vârsta de pensionare”, a spus premierul.

Ce prevede proiectul de lege

Inițiat de liderii coaliției de guvernare, proiectul cu privire la pensiile magistraţilor prevede ca, „începând cu data de 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la CCR, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu, dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani”.

În momentul de față, procurorii și judecătorii se pot pensiona indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime.

Nemulțumirile CSM

Într-un comunicat de presă difuzat marţi, CSM a explicat de ce a dat aviz negativ acestui proiect. Este invocată Legea 282/2023 care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024 și care a modificat condițiile de pensionare pentru magistrați.

Astfel, CSM argumentează că o nouă lege, la numai un an după actul normativ precedent afectează stabilitatea cadrului normativ și funcționarea sistemului judiciar, în principal prin afectarea resurselor umane, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.

Consiliul invocă perioada 2021-2023 când a avut loc o pensionare masivă a magistraților (aproximativ 1.000 judecători pensionaţi din aproximativ 4.000 de funcţii, respectiv aproximativ 560 procurori pensionaţi din aproximativ 2.250 de funcţii), în contextul unei instabilităţi legislative similare legate de statutul magistraţilor.

CSM susține că magistrații care îndeplinesc în momentul de față condițiile de pensionare vor ieși din sistem, dacă proiectul de lege va fi adoptat.

„În prezent, 75,45% dintre judecătorii Instanţei supreme îndeplinesc condiţiile de pensionare, iar la nivelul curţilor de apel acest procent este 23,92%. La aceştia se adaugă 11,61% dintre judecătorii de la tribunale şi 3,3% dintre judecătorii care funcţionează în cadrul judecătoriilor. În acelaşi timp, în prezent, 17,26% dintre procurorii care funcţionează la PICCJ, DNA şi DIICOT îndeplinesc condiţiile de pensionare, în timp ce la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel, acest procent este de 19,81%, la parchetele de pe lângă tribunale procentul – 11,27%, iar la parchetele de pe lângă judecătorii – 3,71%”, se spune în comunicatul CSM, care precizează că procentele vor crește în continuare până la finele anului.

O nouă lege ar încălca principiul securității juridice și ar crea discriminări între generații de magistrați, care vor avea trei regimuri de pensionare diferite, afirmă CSM.

„CSM adaugă că reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 luni de activitate, faţă de 80% cât este în prezent, este în mod evident contrară jurisprudenţei Curţii Constituţionale, care a statuat în mod constant că legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”, mai precizează sursa citată.

Guvernul, prins între Bruxelles și CCR

Comisia Europeană a blocat o plată de 230 de milioane de euro prin PNRR, întrucât autoritățile de la București nu au îndeplinit jalonul 215 din reforma pensiilor speciale.

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat în martie 2025, la Antena 3, că Guvernul are două sau trei variante prin care poate remedia problema cheltuielilor cu pensiile speciale.

În motivarea deciziei de neconstituționalitate a impozitării progresive a pensiilor speciale, din luna decembrie a anului trecut, Curtea Constituțională a susținut că actul normativ „creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuţie şi să fie supusă unei recalculări anuale”. În consecință, se va aplica cota de impozit de 10% fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil.

• „În esenţă, Curtea a constatat că, în ceea ce priveşte modalitatea de calcul a impozitului care se bazează pe partea contributivă şi pe partea necontributivă a pensiilor, precum şi pe doi indicatori variabili [câştigul mediu salarial brut şi câştigul mediu salarial net], textul nu precizează care este în concret modalitatea de calcul a părţii contributive, respectiv perioada la care se raportează partea contributivă a venitului din pensii, ceea ce determină încălcarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie”, a transmis CCR în data de 19 decembrie 2024.

Potrivit documentului citat, Curtea a reţinut că „raportarea la aceiaşi indicatori variabili se menţine şi în cazul pensiilor care au doar componentă necontributivă, respectiv pensiile militare”.

• „Din moment ce indicatorii folosiţi în formula de calcul nu sunt constanţi, iar valoarea lor se stabileşte anual, o dată cu adoptarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv, textul de lege criticat creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuţie şi să fie supusă unei recalculări anuale, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut şi al câştigului salarial mediu net, ceea ce încalcă dispoziţiile art.1 alin.(3) şi (5), precum şi ale art.15 alin.(2) din Legea fundamentală”, a mai transmis CCR.