CSM, aviz negativ pentru proiectul legat de pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor. Motivele de nemulțumire ale magistraților

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ, marţi, proiectului de lege aflat în dezbatere la Camera Deputaţilor privind modificarea pensiilor magistraţilor, informează Agerpres.

Proiectul cu privire la pensiile magistraţilor, iniţiat de liderii coaliţiei de guvernare, prevede ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la CCR, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani.

De asemenea, se prevede să se atingă eşalonat vârsta de 65 ani la pensionare pentru magistraţi în 2045.

Obiecțiile CSM

Într-un comunicat de presă difuzat marţi, CSM explică de ce a dat aviz negativ acestui proiect. În primul rând este invocată Legea 282/2023 care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024 și care a modificat condițiile de pensionare pentru magistrați.

Astfel, legea prevede creşterea vârstei de pensionare la 60 de ani; vechimea de 25 de ani doar în funcţiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, fiind eliminate vechimile în alte funcţii juridice prevăzute de legislaţia anterioară; baza de calcul ca fiind 80% din venitul brut din ultimele 48 de luni; plafonarea pensiei la venitul net; creşterea etapizată a vârstei de pensionare până la 60 ani, respectiv cu câte 4 luni în fiecare an; o perioadă de tranziţie în care mai poate fi valorificată o perioadă de vechime în alte funcţii juridice de maxim 5 ani (care scade etapizat la 4 ani, 3 ani, 2 ani, 1 an).

CSM argumentează că o nouă lege, la numai un an după actul normativ precedent afectează stabilitatea cadrului normativ și funcționarea sistemului judiciar, în principal prin afectarea resurselor umane, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.

Consiliul invocă perioada 2021-2023 când a avut loc o pensionare masivă a magistraților (aproximativ 1.000 judecători pensionaţi din aproximativ 4.000 de funcţii, respectiv aproximativ 560 procurori pensionaţi din aproximativ 2.250 de funcţii), în contextul unei instabilităţi legislative similare legate de statutul magistraţilor.

CSM susține că magistrații care îndeplinesc în momentul de față condițiile de pensionare vor ieși din sistem, dacă proiectul de lege va fi adoptat.

„În prezent, 75,45% dintre judecătorii Instanţei supreme îndeplinesc condiţiile de pensionare, iar la nivelul curţilor de apel acest procent este 23,92%. La aceştia se adaugă 11,61% dintre judecătorii de la tribunale şi 3,3% dintre judecătorii care funcţionează în cadrul judecătoriilor. În acelaşi timp, în prezent, 17,26% dintre procurorii care funcţionează la PICCJ, DNA şi DIICOT îndeplinesc condiţiile de pensionare, în timp ce la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel, acest procent este de 19,81%, la parchetele de pe lângă tribunale procentul – 11,27%, iar la parchetele de pe lângă judecătorii – 3,71%”, se spune în comunicatul CSM, care precizează că procentele vor crește în continuare până la finele anului.

O nouă lege ar încălca principiul securității juridice și ar crea discriminări între generații de magistrați, care vor avea trei regimuri de pensionare diferite.

„CSM adaugă că reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 luni de activitate, faţă de 80% cât este în prezent, este în mod evident contrară jurisprudenţei Curţii Constituţionale, care a statuat în mod constant că legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”, mai precizează sursa citată.

Guvernul, prins între Bruxelles și CCR

Comisia Europeană a blocat o plată de 230.000.000 de euro prin PNRR întrucât autoritățile de la București nu au îndeplinit jalonul 215 din reforma pensiilor speciale.

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat în martie 2025, la Antena 3, că Guvernul are două sau trei variante prin care poate remedia problema cheltuielilor cu pensiile speciale.

În motivarea deciziei de neconstituționalitate a impozitării progresive a pensiilor speciale, din luna decembrie a anului trecut, Curtea Constituțională a susținut că actul normativ „creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuţie şi să fie supusă unei recalculări anuale”. În consecință, se va aplica cota de impozit de 10% fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil.

• „În esenţă, Curtea a constatat că, în ceea ce priveşte modalitatea de calcul a impozitului care se bazează pe partea contributivă şi pe partea necontributivă a pensiilor, precum şi pe doi indicatori variabili [câştigul mediu salarial brut şi câştigul mediu salarial net], textul nu precizează care este în concret modalitatea de calcul a părţii contributive, respectiv perioada la care se raportează partea contributivă a venitului din pensii, ceea ce determină încălcarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie”, a transmis CCR în data de 19 decembrie 2024.

Potrivit documentului citat, Curtea a reţinut că „raportarea la aceiaşi indicatori variabili se menţine şi în cazul pensiilor care au doar componentă necontributivă, respectiv pensiile militare”.

• „Din moment ce indicatorii folosiţi în formula de calcul nu sunt constanţi, iar valoarea lor se stabileşte anual, o dată cu adoptarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv, textul de lege criticat creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuţie şi să fie supusă unei recalculări anuale, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut şi al câştigului salarial mediu net, ceea ce încalcă dispoziţiile art.1 alin.(3) şi (5), precum şi ale art.15 alin.(2) din Legea fundamentală”, a mai transmis CCR.