Ciprian Fartusnic, directorul Institutului de Stiinte ale Educatiei: Desi programele scolare pentru invatamantul primar arata altfel, profesorii nu au fost pregatiti sa aplice la clasa schimbarile

Ministerul Educatiei a modificat programele scolare pentru clasele I-IV, a si aplicat la clasa curriculumurile noi pana la elevii de-a III-a inclusiv, insa situatia de la catedra este urmatoarea: „nu am ajuns cu aceasta schimbare si in clase”. Avertismentul a fost lansat de Ciprian Fartusnic, directorul Institutului de Stiinte ale Educatiei, care a anuntat ca, „desi programele arata altfel, profesorii nu au fost pregatiti pentru a intelege si a aplica la clasa lucrurile creionate de aceste programe”. Fartusnic a atras atentia ca acelasi pericol planeaza si asupra modificarilor curriculare pregatite pentru gimnaziu.

Ministerul Educatiei a organizat marti, 16 februarie, la Biblioteca Centrala Universitara Carol I din Bucuresti, o dezbatere avand ca tema elaborarea noului plan-cadru pentru invatamantul gimnazial.

Citeste mai jos cele mai importante declaratii facute de Ciprian Fartusnic, directorul Institutului de Stiinte ale Educatiei:

In dezbaterea publica, foarte des a aparut intrebarea: de ce e nevoie de un nou plan-cadru pentru gimnaziu?
E foarte important sa intelegem ca in momentul de fata suntem intr-o etapa de constructie inceputa imediat dupa noua lege a educatiei, in 2011. Acolo a existat o dezbatere, poate nu suficient de larga sau nu suficient de bine transata, cu privire la ce ne dorim in momentul acela de la absolventii invatamantului obligatoriu si, mai tarziu, de la absolventii invatamantului liceal.
Iar un articol de lege explica faptul ca noi ne dorim ca acesti absolventi sa isi dezvolte competente si nu orice fel de competente, ci acele competente-cheie definite la nivel european. Au existat si atunci voci critice si poate ca procesul acela insuficient finalizat are ecouri astazi, in momentul in care repunem in discutie ce ne dorim de la absolventii de invatamant primar, gimnazial, invatamant obligatoriu, invatamant liceal.
Practic, asa cum deja s-a aratat, exista un nou curriculum in invatamantul primar, practic avem un nou plan-cadru, care si la vremea lui a suscitat niste dezbateri, nu atat de complexe ca acum (…) si in tot acest proces a existat si un efort considerabil de dezvoltare a unor noi programe scolare. Pentru multi dintre cei care cunosc acest proces, este un fapt ca exista o noua viziune cu privire la ce inseamna programele scolare si ce inseamna un invatamant centrat pe competente.
La partea curriculumului scris, deci la partea sa spunem de declaratie de intentie, suntem in momentul in care dezbaterea publica a aratat ca, de fapt, avem mari datorii cu privire la procesul intamplat in invatamantul primar, pentru ca nu am ajuns cu aceasta schimbare si in clase. Cu alte cuvinte, desi programele arata altfel, profesorii nu au fost pregatiti pentru a intelege si a aplica la clasa lucrurile creionate de aceste programe si probabil ca neinvatand din aceasta limita acelasi lucru se va observa si in partea de gimnaziu, indiferent de formula care va fi agreata de toata lumea.
Intrebarea urmatoare este: bun, avem nevoie de un nou plan-cadru, cum il dezvoltam? Care sunt pasii si cine trebuie implicat? Iarasi a fost o datorie dupa LEN 1/2011, abia in 2014 am avut o metodologie oficiala de curriculum (metodologie adoptata prin OMEN nr. 3593/18.06.2014), care precizeaza foarte clar care sunt pasii, care sunt institutiile si care este guvernanta intregului proces.
Aceasta metodologie de curriculum fixeaza cadrul de dezbatere si fixeaza si rationalitatea intregului proces, pentru ca cine are rabdarea sa o parcurga va observa ca discutia este intr-adevar nu despre numar de ore si discipline, nu despre cum alocam, mai mult sau mai putin, in functie de ceea ce exista acum, ci se discuta acolo foarte clar despre un cadru de dezbatere si despre o fundamentare. De aceea, pornind de la aceasta sugestie, in contextul noului curriculum de gimnaziu, pe mandatul unui grup de lucru, si anume comisii de validare date de ministrul Educatiei din 2015, domnul Cimpeanu, s-a pornit lucrul la propunerile de planuri-cadru cu un grup format din specialisti de la Institutul de Stiinte ale Educatiei, ai Ministerului, ai Centrului National pentru Dezvoltarea Invatamantului Profesional si Tehnic si ai Centrului National de Evaluare si Examinare (vezi aici componenta)
Practic, acest grup a avut rolul de a formula niste propuneri si de a lansa in dezbatere niste variante care practic sa structureze aceasta dezbatere publica. N-au fost variante de decizii, ci au fost variante de dezbateri.
Conform metodologiei, exista si o comisie de validare si Ministerul Educatiei a lansat invitatii principalelor centre universitare din tara, Academiei Romane, organizatiilor sindicale, iar aceasta comisie de validare a insotit intreg procesul de dezvoltare a acestor propuneri, de la prima intalnire, cand s-a stabilit cadrul general, pana la momentul lansarii in dezbaterea publica.
E foarte important sa vedem ca acest proces se suprapune si cu o prioritate a acestui an a Ministerului Educatiei, care se refera la racordarea planului cadru si a curriculumului pentru gimnaziu la nevoile societatii. (…)
Cum s-a ajuns la cele 3 propuneri: practic ceea ce s-a intamplat la nivelul societatii prin aceasta dezbatere foarte aprinsa a fost anticipat prin ceea ce s-a intamplat la nivelul acestui prim grup de lucru. Practic, au existat 3 variante tocmai din motivul complexitatii deciziei si al interpretarii diferite a acestui fundament reprezentat de profilul de competente, de un document de politici curriculare pe care l-am dezvoltat in paralel si, de asemenea, un punct foarte important a fost legat de propriile asteptari la ceea ce inseamna schimbarea in educatiei. (…)
Intrebarea este: odata ce am inceput procesul in invatamantul primar, acum ce facem? Ne reintoarcem la masa de lucru si redesenam iesirile? Avem copiii de clasa a III-a care, in momentul de fata, au mers doar pe un curriculum nou. Atat cat a fost el implementat, dar au mers doar pe un curriculum nou. Ei vor beneficia de programe si manuale noi in clasa a IV-a pentru ca sunt deja dezvoltate, iar licitatia e in curs, ce facem in clasa a V-a? Ne reintoarcem la curriculum vechi? Ar fi pacat si de aceea e important sa discutam acum despre continuarea acestui proces, chiar asa, secvential, cel putin pentru aceasta generatie.
In paralel, evident ca toate aceste fundamente care in 2011 n-au fost suficient de larg agreate, pot fi repuse in discutie si se poate regandi pe un teren mult mai solid o constructie curriculara care sa asigure intr-adevar un cadru coerent pentru urmatoarele generatii.
In cazul dezbaterii online, avem peste 18.000 de subiecti care si-au exprimat un punct de vedere, cu majoritatea respondentilor din mediul urban: practic, doua treimi dintre cei care s-au pronuntat sunt din mediul urban, o patrime din mediul rural, iar aproximativ 10% nu si-au declarat mediul de rezidenta.

Descarca de aici raportul integral realizat de ISE cu Rezultatele consultarii publice pe planurile cadru pentru gimnaziu

Rezultatul consultarii publice pe planurile cadru pentru gimnaziu

Citeste si:

Dezbaterile pe planurile-cadru pentru gimnaziu: Accent pe stiinte si mentinerea a 5 ore de Romana la clasa a V-a

Dezbatere pe planurile-cadru pentru gimnaziu Ecaterina Andronescu: Cred ca numarul de ore n-ar trebui schimbat

Dezbatere pe planurile-cadru pentru gimnaziu Adrian Curaj: Noi ne uitam la ore si nu cumva un tip de ora sa lipseasca, in loc sa vedem cum va arata absolventul

DOCUMENT Ce schimbari vrea Ministerul Educatiei la gimnaziu: Limba romana pierde o ora la clasa a V-a, dispare materia Limba latina si apar discipline noi, precum Educatie economica la clasa a VIII-a

Scindare in grupul de specialisti numit de ministrul Educatiei pentru curriculum: Parte din grup cere retragerea planurilor-cadru puse in dezbatere, unirea Matematicii cu Informatica si cu totul alt curriculum

Oana Moraru, membra a grupului de specialisti pe curriculum: Avem nevoie sa dezbatem profilul absolventului de gimnaziu

Ciprian Fartusnic, directorul Institutului de Stiinte ale Educatiei: Desi programele scolare pentru invatamantul primar arata altfel, profesorii nu au fost pregatiti sa aplice la clasa schimbarile

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”