Când s-a pus strat de zăpadă la Suceava la jumătatea lunii mai și unde nu a nins niciodată mult în aprilie – O istorie a ninsorilor surprinzătoare de primăvară în România
Anul acesta au fost și temperaturi de 30 C la final de martie și început de aprilie, însă în anii 70 și 80 au fost scurte episoade de iarnă la mijloc de aprilie sau în luna mai. Când a nins mult chiar de Paște? Cum variază data ultimei zăpezi de primăvara pe parcursul țării? Unde a nins mult în aprilie în ultimii ani?
Zăpada serioasă de primăvară vine o dată la câțiva ani
Primăverile au devenit și ele tot mai calde și tot mai devreme în an apar zile în care putem sta în tricou. Totuși, schimbările climatice aduc în continuare episoade extreme de îngheț și de ninsoare chiar și în luna aprilie la altitudini joase, așa cum arată cele întâmplate în 2017 și în mai mică măsură în 2023.
În acest articol, pe baza datelor ANM, vorbim despre cazurile în care s-a depus strat de zăpadă după a doua jumătate a primăverii și trecem în revistă zeci de localități din toate regiunile țării.
La toate stațiile meteo din țară s-a depus măcar o dată strat de zăpadă în aprilie în ultimii 64 de ani, cu excepția a două locuri, iar în paranteze este trecută data celei mai târzii formări a stratului de zăpadă: Constanța (28 martie 2013) și Mangalia (30 martie 1969).
Pe 1 aprilie a nins cel mai târziu la stații precum Sulina și Drobeta Turnu Severin. La București, cel mai târziu strat de zăpadă a fost pe 17 aprilie 1996, iar la Cluj, pe 22 aprilie 2005.
La Iași, data extremă pentru strat de zăpadă a fost 23 aprilie 1997, iar la Sibiu, 27 aprilie 1984. În mare parte din Dobrogea foarte rar s-a depus strat de zăpadă după 7-8 aprilie, iar când s-a întâmplat a fost o dată la câteva zeci de ani.
Un episod scurt, dar demn de menționat, s-a petrecut pe 25 aprilie 1985, când s-a depus strat de zăpadă la Oravița, unul dintre locurile cu climă foarte blândă.
La peste 2.000 m alt poate să ningă în orice lună a anului, în timp ce pe la 1.000-1.500 m pot fi extrem de rar ninsori în primele zile de iunie. La 1.700-1.900 m alt poate ninge în mod excepțional în jurul datei de 25 iunie. La munte, stratul de zăpadă se poate menține și în iulie sau august în văi și depresiuni, mai ales dacă nu au fost luni anormal de calde. Sunt locuri unde nu prea ajung razele solare și nici vântul nu ajunge să topească rapid stratul de omăt.
Bâlea Lac este stația meteo la care primăvara este cel mai gros strat de zăpadă în România: spre exemplu, pe 2 mai 1997 erau 388 cm, iar pe 2 mai 1982 erau 355 cm. Și la vârful Omu au fost ani în care stratul de zăpadă a depășit 3 metri grosime.
Numărul de zile cu strat de zăpadă a scăzut față de anii 70 și 80, mai ales că ninge tot mai rar în decembrie și în prima parte din ianuarie. În ultimii ani a nins la altitudini joase abia după 15 ianuarie și în luna februarie, iar ninsorile de martie au fost rare. Anul acesta a fost cea mai caldă iarnă din România din 1901 până în prezent.
Tot ce descriem în acest articol reprezintă fenomene extreme. Rar poate fi atât de frig încât stratul de zăpadă să se mențină mai mult de câteva ore într-o zi de mai, la altitudini joase sau într-o zi de final de aprilie. Stratul de zăpadă poate ține ceva mai mult în aprilie la altitudini scăzute dacă frigul se menține și ziua, dar cu siguranță vin apoi și zile cu maxime de peste 10 C și zăpada dispare total.
Un episod cu totul ieșit din comun a fost pe 8 mai 1989, când la Joseni s-a depus un strat de 5 cm de zăpadă. Chiar și pentru un pol al frigului a fost ceva cu totul special. Și la Baraolt a fost strat de zăpadă în acea zi. Pe 1 mai 1970 a fost strat de zăpadă la Brașov și Târgu Secuiesc, iar pe 8 mai 2011 a nins la Întorsura Buzăului.
Pe vremuri, în Europa centrală se credea că „Sfinții de Gheață” aduc un val de frig la mijlocul lunii mai și că plantele pot suferi grav dacă nu ții cont de acești sfinți. Este un mit, însă unul frumos. Realitatea a arătat că uneori a dat înghețul în luna mai și la câmpie și foarte rar a nins.
Ninsori uimitor de târzii s-au produs la 14 mai, în 1980. În unele locuri s-a depus și un firav strat de zăpadă de 2-4 cm, dar nu a durat, maximele fiind pozitive.
O mențiune specială merită Bârnova, o comună de lângă Iași unde în ultimii șapte ani a fost de două ori strat de zăpadă de peste 50 cm în aprilie (în 2017 și 2023). Bârnova are peste 7.000 de locuitori, cuprinde mai multe sate și zonele cu cea mai scăzută altitudine sunt la sub 200 m, iar cele mai înalte, la 400 m altitudine. Stația meteo se află la 396 m alt.
Se poate observa din datele de mai jos că au fost mai multe episoade de zăpezi târzii de primăvară în anii 60, 70 și 80, decât după 2000. Valuri de căldură apar tot mai des și primăvara, iar luna aprilie a dovedit în ani precum 2016 sau 2018, că poate aduce multe zile cu temperaturi de vară. Tot aprilie a arătat însă că poate aduce nopți cu temperaturi de iarna, cum s-a întâmplat în 2020 și 2021.
Cronologia ninsorilor târzii de primăvară (1962-2023)
1962
La Fundata, în județuș Brașov (1.300 m alt) a fost strat de zăpadă pe 7 iunie.
1963
La Iași, stratul de zăpadă a ajuns la 14 cm în aprilie.
1964
La Corugea (Dobrogea) a nins pe 27 aprilie.
1965
Pe 4 mai a nins la Târgu Secuiesc
1967
În zilele de 24 și 25 aprilie a nins și s-a depus strat de zăpadă în mai multe locuri, mai ales în Transilvania, dar și la Câmpina, un loc cu climă foarte blândă. A nins și la Dej, dar și la Tg Mureș.
1968
Pe 10 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Arad, dar și la Râmnicu Vâlcea.
1969
În 30 martie s-a depus strat de zăpadă la Mangalia, fapt excepțional pentru un loc cu climă blândă.
1970
Pe 1 mai a nins la Brașov și s-au depus 4 cm de zăpadă. Tot atunci s-a depus strat de zăpadă la Tg Secuiesc.
1972
Pe 28 iunie s-a depus strat de zăpadă la stația meteo Lăcăuți, din munții Vrancei
1973
S-a depus strat de zăpadă pe data de 22 aprilie la Holod, în județul Bihor.
1974
Pe 18 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Blaj, iar la mijloc de iunie a fost strat de zăpadă și la sub 1.500 m alt (Păltiniș, Cuntu, Semenic).
1976
Fenomen foarte rar pentru ultima zi de aprilie: la Miercurea Ciuc și Rădăuți s-a depus strat de zăpadă.
1980
Un val de frig excepțional a adus zăpadă la jumătatea lunii mai și la altitudini foarte reduse.
Pe 14 mai s-a depus strat de zăpadă la Suceava și în stațiunea Ocna Șugatag. Tot atunci a nins și la Bacău, la Piatra Neamț, la Cotnari și la Tg Neamț (unde s-a depus și strat de zăpadă de 4 cm).
1981
Între 18 și 20 aprilie s-a depus strat de zăpadă în multe locuri: Craiova, Ploiești, Titu, Băilești, Calafat, Slatina. La Calafat grosimea stratului de zăpadă a fost de 3 cm, fapt extraordinar pentru o localitate unde constant se înregistrează printre cele mai ridicate temperaturi din țară. La Ploiești nu doar că a fost strat de zăpadă, dar maxima zilei a fost de numai +2 grade.
1982
La Oradea s-a depus strat de zăpadă pe 27 aprilie, iar o zi mai târziu s-a repetat fenomenul și la Satu Mare și Baia Mare. Pe 23 aprilie s-a depus strat de zăpadă în două localități din Oltenia: Polovragi și Târgu Logrești. În luna mai, stratul de zăpadă avea 59 cm la stațiunea Păltiniș de lângă Sibiu (1.454 m alt).
1984
Pe 27 și 28 aprilie au fost ninsori extrem de târzii și s-a depus strat de zăpadă la Sibiu, Făgăraș, Drăgășani, Târgoviște, Pitești și Curtea de Argeș. A fost cel mai târziu episod de ninsoare care a cuprins aproape toată țară atât de târziu în primăvară.
Pe 1 mai erau 40 cm de zăpadă la Sinaia (cota 1500).
1985
Pe 25 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Oravița și minima a fost de -0,5 C. A fost doar 1 cm, însă într-un loc unde vremea este extrem de blândă, chiar și iarna, fiindcă au fost 22 C în ianuarie și 21 C în decembrie.
Pe 19 iunie s-a depus cel mai târziu strat de zăpadă la cota 1500 din Sinaia.
1986
La jumătatea lui aprilie s-a depus strat de zăpadă de 3 cm în cel mai vestic oraș al României: Sânnicolau Mare
1987
Pe 9 mai a nins pentru foarte scurt timp la Brașov, Cluj, Petroșani și Voineasa. La Cluj minima a fost de 0,7 C.
1988
Pe 16 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Sebeș, Buzău, Călărași, Bacău, Hârșova și Medgidia, iar ziua următoare a fost zăpadă și la Adamclisi. Pe 25 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Tg Ocna
1989
Zilele de 7 și 8 mai au fost aparte, fiindcă s-a depus strat de zăpadă la Joseni, Baraolt și Zalău. La Făgăraș și Baia Mare a nins pentru scurt timp. La Joseni, stratul de zăpadă a fost de 5 cm pe 8 mai, minima a fost de 0,2 C, dar maxima a ajuns la 8 grade, astfel că zăpada s-a topit repede.
1991
Pe 1 iunie încă persista un firav strat de zăpadă la Predeal, 4 cm. Frigul și zăpada sosiseră pe 25 mai, iar pe 27 stratul de zăpadă era de 35 cm. Au fost șapte zile consecutive cu strat de zăpadă la Predeal. Tot în 1991, la Păltiniș (Sibiu) erau 53 cm de zăpadă pe 28 mai și stratul persista până pe 1 iunie (16 cm).
La vârful Omu erau 223 cm de zăpadă pe 2 iunie, stratul topindu-se abia pe 25 iunie, în timp ce pe 17 iunie încă avea peste un metru grosime.
Pe 21 aprilie s-a pus strat de zăpadă la Voineasa.
1992
La Giurgiu s-a depus strat de zăpadă pe 12 aprilie, iar la Băilești, o săptămână mai târziu. Pe 21 aprilie a nins în Moldova (Vaslui, Iași, Focșani, Tecuci). Minima a fost de -0,7 C la Giurgiu, în timp ce doi ani mai târziu minima nopții nu scădea sub +16 C.
1995
Pe 1 aprilie a nins la Sulina, loc cu o climă deosebit de blândă unde rar ninge după a doua jumătate din februarie
La Baia Mare stratul de zăpadă a ajuns la 28 cm la jumătatea lunii.
1996
Anul 1996 a fost ieșit din comun, fiindcă a adus mai multe zile consecutive cu strat de zăpadă în aprilie: șapte la Brașov, două la Sibiu, patru la Câmpina, trei la București și patru la Bacău.
În aprilie 1996 au fost 44 cm la Brașov și tot atunci au fost 33 cm la Câmpina, 16 cm la Sibiu și 21 cm la Bacău. Data de 16 aprilie a adus recorduri pentru cel mai târziu strat de zăpadă în multe locuri: București, Urziceni, Turnu Măgurele, Alexandria, Videle, Bechet, Caracal și Deva. Pe data de 16 a nins și în Crișana.
In 1996 a nins în mare parte a țării pe 15 aprilie, a doua zi de Paște. În București intre 15 și 18 aprilie minima a fost de sub 1 grad. Pe 25 aprilie temperaturile erau caracteristice verii (26 de grade și 29 de grade două zile mai târziu), încă o dovadă că vremea poate fi super-capricioasă.
La Sinaia cota 1500 a fost strat de zăpadă toată luna, cu un maxim de 116 cm pe data de 16.
1997
A fost unul dintre anii cu ninsori foarte târzii. Pe data de 23 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Iași, Bacău, Botoșani, Roman, Cotnari și Piatra Neamț, iar cu o zi înainte a nins destul de consistent și la Vaslui. După jumătatea lui aprilie s-a depus strat de zăpadă la Râmnicu Vâlcea și Dej, la Târgu Mureș (16 cm), dar și în Crișana. Pe 20 aprilie s-a depus cel mai târziu strat de zăpadă la Dumbrăveni, lângă Sighișoara.
La Sibiu a nins de mai multe ori în aprilie 1997, astfel că stratul de zăpadă a fost de 12 cm pe 8 aprilie, de 15 cm pe 12 aprilie și de 11 cm pe 17 aprilie.
La Stâna de Vale (1.117 m alt) stratul de zăpadă a depășit un metru în prima decadă a lunii aprilie și a atins 117 cm pe 18 aprilie. Stratul de zăpadă s-a topit, însă abia în luna mai (pe 1 mai erau 21 cm).
La Predeal a fost strat de zăpadă consistent toată luna, cu maxim de 126 cm. În prima zi de mai 1997, erau 35 cm strat de zăpadă la Predeal și în aceeași lună a nins și pe data de 29.
Grosimea maximă a stratului de zăpadă măsurată la stațiile meteo din țară a fost de 395 cm şi s-a înregistrat în luna aprilie la Bâlea Lac, când s-au produs şi câteva avalanşe de mari proporţii care au rupt stâlpii de înaltă tensiune, au făcut victime umane şi au deteriorat Cabana Paltinul.
2000
Pe 21 martie, la stația meteo Semenic s-a înregistrat o grosime record a stratului de zăpadă (235 cm). Stația se găsește la o altitudine de 1432 m.
2002
Pe 7 aprilie a nins la Adjud
2003
Pe 6 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Timișoara, iar două zile mai târziu la Tulcea, Sf Gheorghe Deltă și Jurilovca. La Drobeta Turnu Severin au fost -3 C pe data de 7 aprilie, iar o zi mai târziu a fost strat de zăpadă la Moldova Veche.
2005
Pe 22 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Cluj, Caransebeș (2 cm) și Lugoj.
2011
Pe 8 mai s-a depus cel mai târziu strat de zăpadă la Întorsura Buzăului.
2013
Pe 28 martie s-a depus strat de zăpadă la Constanța (3 cm).
2017
Perioada 20-22 aprilie a adus temperaturi foarte scăzute și strat de zăpadă în locuri precum Galați, Tecuci, Focșani, Bârlad, Pătârlagele, Râmnicu Sărat și Petroșani. A nins și în Delta Dunării, dar și în Bărăgan și în zone restrânse din Muntenia. Pe 21 aprilie 2017 erau 59 cm la Bârnova, nu departe de Iași, iar acolo stratul de zăpadă s-a topit după șase zile.
Tot atunci, la Predeal erau 50 de cm de zăpadă, la Brașov erau 15 cm, iar la Întorsura Buzăului 24 cm.
2020
Pe 1 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Târgu Jiu și la Drobeta Turnu Severin ( 2 cm), oraș în care au fost +29,2 C pe 1 aprilie 2024.
2023
În dimineața zilei de 6 aprilie 2023, la stația meteo din comuna Bârnova, la câțiva km de Iași, grosimea stratului de zăpadă a atins 57 cm, deloc puțin pentru luna aprilie. La Iași erau 35 cm, la Cotnari 39 cm, iar la Darabani, 32 cm. Pe 7 aprilie, stratul de zăpadă era de 55 cm la Bârnova, 35 cm la Cotnari și 27 cm la Iași.
Surse
Marea majoritate a informațiilor din articol provin din date transmise către HotNews de către Administrația Națională de Meteorologie.
Am utilizat și date din amplul volum Clima României, completate cu date de pe platforme online precum tutiempo.net și infoclimat.fr.
INTERVIURILE HotNews.ro