Când și cum se va decupla UE de la petrolul și gazul rusești? Eurodeputatul Cristian Bușoi: „Nici România nu are foarte multe soluții de a elimina total și imediat importurile petroliere rusești. E nevoie de eforturi”
Comisia Europeană și-a prezentat astăzi planul prin care UE vrea să pună capăt dependenței de combustibilii fosili din Rusia „cu mult înainte de 2030”. Când și cum se va întâmpla concret acest lucru?
Europarlamentarului Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din PE, a explicat deciziile UE și implicațiile asupra țărilor membre.
Într-o întâlnire online cu cititorii HotNews.ro, eurodeputatul a susținut că inclusiv România este expusă în ceea ce privește nevoia de petrol și nu are foarte multe soluții pentru a elimina imediat importurile rusești.
„Nu avem nici noi foarte multe soluții de a elimina total și imediat importurile de produse petroliere. Ideea e să se întâmple la sfârsitul acestui an. Va trebui să facem eforturi. E o situație dificilă”, a spus el.
Bușoi a adăugat că există, evident, „niște eforturi financiare și efecte pe prețuri care sunt de neocolit”, însă toate acestea merită efortul pentru a sprijini Ucraina.
Cele mai importante declarații:
- Comisia Europeană a venit cu un plan de acțiuni și nu poate avansa o dată fixă (la care UE să nu mai cumpere deloc petrol și gaze din Rusia), dar ce am cerut în PE e ca undeva, la orizontul lui 2027, să fim în totală independență față de Rusia.
- Cea mai dificilă este oprirea importurilor de gaz.
În planul Comisiei Europene sunt 4 lucruri pe care trebuie să le facem în perioada următoare: să consumăm mai puțină energie, să înlocuim petrolul și gazul rusesc cu alte surse de combustibili fosili, să încurajăm energia verde și să finanțăm construcția de conducte alternative și terminale pentru gazul lichefiat.
Ce înseamnă să consumăm mai puțină energie?
- Eficiența energetică e unul dintre pilonii importanți din REPowerEU.
- Dincolo de ce putem face cu infrastructura fizică, un rol important îl are și comportamentul uman.
- A fost o propunere din partea AEE că dacă reducem cu un grad temperatura în clădirile private am putea să salvăm până la 5 miliarde de metri cubi de gaz importat din Rusia.
Înlocuirea petrolului și gazul din Rusia cu combustibili din alte țări. Care ar fi acestea?
- De la SUA putem primi o cantitate importantă de gaz lichefiat.
- Astăzi putem primi o cantitate suplimentară însă limitat.
- Noi trebuie să facem niște construcții, terminale, care durează.
- Se poartă discuții și cu Qatar.
- Partenerii tradiționali, Norvegia care asigura 24% din importurile de gaz. Deja au crescut capacitățile și livrările cu 6% și pot crește cu până la 10% față de 2021.
- Mai e Azerbaidjan. Un alt partener important e Algeria.
În ceea ce privește renunțarea, în timp, la gaz. Mă gândesc la localitățile care au așteptat să poată trage gaz și acum le spunem că e o energie pe termen limitat. Cum are loc această negociere?
- Oamenii au nevoie (de gaz pentru încălzire) în perioada imediat următoare. Eu vorbesc de orizontul 2050.
- Dacă pentru București putem vorbi de energia geotermală, pentru mediul rural avem o altă provocare, să înlocuim lemnul de foc.
Sunt state UE care spun că nu-și permit să renunțe la petrolul și gazele rusești. Cum se armonizează interesele nationale cu cele ale UE?
- Există patru țări care sunt total dependente de importurile de petrol din Rusia și vor cere o exceptare: Ungaria, Cehia, Slovacia și Bulgaria. Ele fac eforturi să-și reducă dependența.
- Avem cazul Ungariei, dar nu cred că unele excepții perturbă în mod fundamental decizia UE de a o rupe cu Rusia.
- Și România e destul de expusă în ceea ce privește industria petrolieră.
- Nu avem nici noi foarte multe soluții de a elimina total și imediat importurile de produse petroliere. Ideea e să se întâmple la sfârșitul acestui an. Va trebui să facem eforturi. E o situație dificilă.
- Sunt niște eforturi financiare și efecte pe prețuri care sunt de neocolit.
De ce UE nu a făcut încercări până acum să se decupleze de la energia rusească, după 2014, anexarea Crimeei de către Rusia, dacă nu chiar din 2008, după atacarea Georgiei?
- Si eu deplâng că producția de gaz a scăzut în România. Cred că trebuie să ne revenim și producția onshore trebuie să crească.
- La alte țări, mirajul gazului ieftin rusesc a făcut să nu existe investiții.
- România a avut o lege offshore bună, dar s-a întâmplat în timpul regimului Dragnea să se vină cu niște modificări și acea infamă OUG care a făcut inatractivă orice investiție.
REPowerEU, planul prin care Uniunea Europeană vrea să renunțe la dependența de combustibilii fosili din Federația Rusă ca urmare a invadării Ucrainei, presupune în linii mari următoarele lucruri: reducerea consumului total de energie, înlocuirea petrolului și a gazului rusesc cu cele din alte surse, încurajarea energiei verzi și finanțarea construirii de conducte alternative și terminale pentru gazul lichefiat.
Deja Bruxelles-ul a anunțat că în acest an poate înlocui aproximativ 60 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc cu combustibil adus din alte țări (SUA, țările din Golf etc). În același timp, există state UE, precum Ungaria, care spun că economiile lor ar suferi lovituri pe care nu și le permit dacă ar fi nevoite să renunțe la combustibilii din Rusia.
Cât ne va costa deconectarea de la energia din Rusia?
Vom încerca să răspundem la întrebările legate de acest subiect împreună cu europarlamentarul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie.
Moderatorul discuției va fi jurnalistul Gabriel Bejan.
Întâlnirea online va fi transmisă live pe conturile de Facebook și YouTube ale HotNews.ro, astăzi începând cu ora 18,30.
Cititorii pot pune întrebări în secțiunea de comentarii a acestui articol sau pe pagina de Facebook a HotNews.ro.
Comentariile vor fi moderate și nu vor fi aprobate decât cele care respectă temele întâlnirii online.
De asemenea, vă rugăm să votați și în sondajul HotNews.ro de mai jos.
INTERVIURILE HotNews.ro