Când vor reporni cele două CET-uri din nord-vestul Capitalei, iar cartierele Militari, Giulești, Crângași, Grivița, până la Piața Victoriei, vor avea apă și căldură în parametri normali? Explicațiile celor implicați

Cartierele Giulești, Militari, Crângași, Grivița și bulevardul Ion Mihalache, cu zona adiacentă, până aproape de Piața Victoriei, au primit aproape toată luna agent termic sub parametri, adică apă călâie. Motivul? Cele două CET-uri din zona de nord-vest a Capitalei – Vest Energo și CET Grivița – nu au mai furnizat agent termic în rețea din cauza majorării prețului la gaz, dar și a datoriilor Termoenergetica. Deși ELCEN are capacitate să furnizeze, din cauza distanței mari dintre CET-uri și consumatori și a stării avansate de degradare în care se află rețeaua, apa nu mai ajunge fierbinte.

HotNews.ro a discutat cu directorii celor două CET-uri, care spun că ar putea relua furnizarea după 1 noiembrie, după ce ANRE avizează majorarea tarifului de producere a gigacaloriei, cauzată de creșterea prețului la gaz, dar și după ce Termoenergetica își va plăti datoriile, în total circa 30 milioane lei, plus un rest de 30 de milioane lei de la vechiul RADET.

În continuare, cele două CET-uri sunt oprite, fiind probleme în zonele Grivița, Militari, Crângași, Giulești, iar Termoenergetica estimează că acestea vor porni în zilele următoare, având în vedere că ANRE va emite decizia de preț, și speră „să fie rezolvate și probleme financiare”.

• „ELCEN nu poate suplini lipsa celor două CET-uri din cauza stării precare a rețelei de termoficare. Din cauza acestor piederi, presiunea este foarte mică și nu mai ajunge apa fierbinte”, a declarat pentru HotNews.ro directorul Termoenergetica, Claudiu Crețu.

Și administratorul judiciar al ELCEN, Adrian Tudora, spune același lucru: ”Funcționează toate cele 4 CET-uri, livrăm energie termică din toate: Grozăvești, Progresu, SUD și Vest. Livrăm cât ne cere Termoenergetica. Nu este foarte frig afară, de asta nu vorbim de capacitate maximă. Nu este vina noastră, este din cauza rețelei foarte vechi”.

HotNews.ro a vorbit și cu conducerea celor două CET-uri oprite, pentru a afla de ce nu mai livrează agent termic în sistem și când vor reporni producția.

CET Grivița aparține Primăriei Sectorului 1, pe perioada verii a fost închis pentru revizii și modernizare și trebuia repornit de la 1 septembrie, lucru care nu s-a întâmplat. De ce? Explică Doru Mândrican, directorul CET:

• ”Primul punct pentru nereluarea furnizării de agent termic este datoria pe care o are Termoenergetica față de CET Grivița, 9,6 milioane lei. Această datorie este începând din luna martie. Eu i-am notificat, le-am cerut, ne-au spus că nu au bani.
• Cu ANRE-ul, pentru majorarea tarifului la gigacalorie, am făcut toate diligentele conform legislației în vigoare, iar ANRE-ul trebuie să emită decizie cu noile tarife începând cu 1 noimebrie. Urmează să iasă și de le Guvern sau Parlament legea cu supracompensarea.
• Nu știu cât va fi noul tarif. Cel cu care videam noi era în jur de 189 lei. Dacă livram energie termică de la 1 septembrie, pe prețul vechi al gigacaloriei, ieșeam în pierdere cam 8 milioane de lei pe lună. Dacă era vorba despre 1-2 milioane lei pe lună, se recuperau, dar la 8 milioane de lei pe lună nu poți să faci față”.

CET Grivița: Încercăm să reluăm furnizarea de la 1 noiembrie

La 1 septembrie, când trebuia pus CET-ul în funcțiune, datoria Termoenergetica era de circa 14 milioane lei, iar între timp a fost plătită o parte. Directorul spune că după 1 noiembrie CET-ul ar putea fi pornit.

• ”Încercăm să reluăm furnizarea după 1 noiembrie, făcând probele care trebuie făcute, probabil săptămâna viitoare, dar totul depinde foarte mult de achitarea datoriei Termoenergetica față de CET Grivița. Dacă nu achită? Aici trebuie să facem o corelare între nevoile populației, temperaturile externe și decizia pe care o va lua Consiliul Local al Sectorului 1, AGA și Consiliul de Administrație al CET Grivița.
• CET Grivița este un producător de energie termică, asigură o cotă de 3% până la maxim 5% din necesarul de energie termică al Bucureștiului, iar de transport, distribuție și furnizare se ocupă compania municipală Termoenergetica București. În mod normal nefuncționarea CET Grivița trebuia să fie acoperită de alte CET-uri din București”, a explicat Doru Mândrican.

În ultimul an, Primăria Sectorului 1 a investit circa 47 milioane de lei în modernizarea CET-ului.

• „Noi avem o singură turbină care dacă se strica, automat se oprea CET-ul. Din această cauză am insistat foarte mult și am primit sprijinul Consiliului Local al Sectorului 1 pentru o nouă turbină care să ne permită să funcționăm când cu una, când cu alta, să facem reparații. Am achiziționat încă o turbină, valoarea investițiilor se ridică undeva la 47 milioane lei.
• Lucrările au început anul trecut. Am furnizat iarna trecută. Ne-am oprit la jumătatea lunii iunie pentru integrarea noii turbine și reparațiile anuale”, a mai explicat directorul CET-ului.

Vest Energo: Dacă avem gaz am dat foc într-o oră livrăm apa caldă și căldură

Vest Energo este CET privat și și-a oprit producția la începutul lunii din cauza problemelor financiare cauzate de creșterea prețului la gaze, dar și a datoriilor de peste 50 milioane lei pe care fostul RADET și Termoenergetica le au către firmă.

Costel Bucur, directorul CET-ului, a explicat situația:

• ”RADET-ul are o datorie foarte mare la noi, ni s-a promis că până la finalul lunii ne vor da banii. Fiindcă nu mai avem bani, nu mai avem cum să funcționăm, nu că nu vrem noi. Nu mai avem nici bani, nici gaz. RADET-ul are o datorie de circa 30 milioane lei și Termoenergetica de 22 milioane lei. Și noi suntem o centrală mică, maxim 10% din sistem.
• Gazul este pe bursă în jur de 500 de lei MW, iar dacă noi luăm cu 500 de lei și vindem cu prețul vechi al gigacaloriei, suntem în pierdere 1 milion și ceva de euro pe lună la centrala noastră. Am depus toate actele la ANRE, ne-am întâlnit cu ei, le-am adus la cunoștință toate problemele, s-a notat, am venit cu o propunere, să vedem ce se decide.
• Noi vindeam gigacaloria cu 167 lei și creșterea ar fi undeva la 300 de lei. Noi avem preț reglementat, vindem cu cît spune ANRE”.

Directorul CET-ului spune că își dorește să reia furnizarea de la 1 noiembrie, însă depinde de plata datoriilor Termoenergetica și de deciziile luate de Parlament și Guvern privind gazul.

CET-ul privat furnizează apă caldă și căldură pentru 60.000 de apartamente.

• ”Eu am o centrală modernă, modernizată în 2011, de înaltă eficiență și e păcat să nu mai funcționăm. Noi avem 60.000 de apartamente cărora le distribuim apă caldă și căldură iarna și vara dăm mai mult, de la Bulevardul Preciziei până la Piața Victoriei, până la 200.000 de suflete. Eu de 27 de ani de când sunt în sistemul centralizat nu am pățit niciodată așa ceva, este prima oară când am oprit centrala. Nici vara, când făceam reviziile, centrala noastră nu a fost oprită de tot fiindcă este formată din mai multe grupuri și le oprim pe rând. Noi suntem cu arma la picior, dacă avem gaz am dat foc și gata, într-o oră livrăm apa caldă și căldură la populație”, a mai spus acesta.

Directorul Termoenergetica, Claudiu Crețu, spune că ar plăti toate datoriile dacă ar avea bani: ”Când plătește Primăria subvenția, plătim și noi”.

Primăria Capitalei are o datorie de peste 200 de milioane lei la Termoenergetica, reprezentând plata subvenției asumate pentru populație pentru ultimele luni, mai-septembrie.

Doar puțin peste 10% din rețea este modernizată

În București, doar 10-12% din rețeaua principală de termoficare este modernizată, iar pierderile sunt colosale, undeva la 2.200.000 l/h în 2020.

Potrivit informațiilor făcute publice de compania Termoenergetica, în cei 4 ani de mandat ai Gabrielei Firea s-au modernizat peste 200 de km de rețea de termoficare, din care doar puțin peste 30 km de rețea primară.

Într-un interviu acordat HotNews.ro la finalul lunii septembrie, Nicușor Dan declara că în 2021 au fost modernizați 15 km de rețea primară.

Reabilitarea celor 210 kilometri de rețea primară cu fonduri europene – 1,6 miliarde lei – și a altor 40 de kilometri din banii Primăriei Capitalei – 150 milioane lei plus TVA -, lucrări care vor îmbunătăți considerabil calitatea serviciului, nu a început încă. Pentru cei 40 de kilometri licitațiile pentru desemnarea constructorului sunt în desfășurare, iar pentru cei 210 de kilometri ce urmează să fie reabilitați cu bani europeni, licitațiile nici nu au fost lansate.

În sistemul de termoficare s-au înregistrat, în primele șase luni ale anului 2021, 836 de avarii pe circuitul primar și alte 844 de avarii pe circuitul secundar. În ceea ce privește cantitatea de apă de adaos, adică pierderile din rețea, care a fost cumpărată în primul semestru din anul 2021, aceasta este de 9.422.357 mc.

În prezent, preţul de producţie şi transport este de 490 de lei/gigacalorie, din care bucureştenii plătesc 164 de lei, iar restul sunt achitaţi de municipalitate sub formă de subvenție. Pentru 2021 subvenția plătită de municipalitate se ridică la peste 1 miliard lei.

Instalaţiile sistemului centralizat de alimentare cu energie termică aflate în exploatarea Termoenergetica, se compun din:

• 46 centrale de cvartal şi o centrală termică de zonă;
• rețelele termice primare – 987,34 km;
• puncte termice și module termice – 1.012 buc.;
• rețele termice secundare – 2.964,64 km.

De sistemul de alimentare cu energie termică al Capitalei beneficiază circa 1.200.000 de locuitori (aproximativ 50% din populația Bucureştiului), respectiv 562.000 de apartamente aflate în 8.200 blocuri şi 600 imobile, 5.600 instituții bugetare, agenți economici şi sere.

Un raport aprobat de Consiliul General al Municipiului București în 2018 arată starea extrem de proastă în care se află sistemul centralizat de termoficare la vremea respectivă, iar de atunci lucrurile s-au înrăutățit:

• din 987,34 km conductă rețea primară de transport apă fierbinte, 68,8% are o vechime mai mare de 25 ani, 11,3% între 20 și 25 de ani, și 9,4% vechime între 10 şi 20 de ani. Doar 10,5% are o vechime mai mică de 10 ani;
• din 2.963,27 km conductă rețea secundară (de distribuţie a apei calde de consum şi agentului termic de încălzire), 48% are o vechime de peste 25 ani, 14% o vechime între 20 și 25 de ani, 16% o vechime între 10 și 20 de ani și doar 22% o vechime mai mică de 10 ani.

Pentru modernizarea întregii rețele de distribuție și transport este nevoie de 1,4 miliarde de euro desfășurate pe o perioadă de 20 de ani, mai preciza documentul.

În perioada septembrie 2019-septembrie 2020, pierderile din rețeaua de termoficare aproape s-au dublat, circa 2,2 milioane de litri/oră de apă fierbinte ajungând în pământ, se arată într-un comunicat de presă transmis în septembrie 2020 de ELCEN, producătorul de energie termică din Capitală.

Situația pierderilor din rețeaua de termoficare era următoarea în septembrie 2020, potrivit ELCEN:

• 2016: 800.000 l/h
• 2019: 1.200.000 l/h
• 2020: 2.200.000 l/h