Codul Andronescu a invins solutiile Miclea

Constatam ca premierul Emil Boc a cedat si a promovat codul Andronescu, in proportie de 90%, pentru asumarea raspunderii, renuntand la solutiile Miclea. In ciuda promisiunilor premierului ca se va trece la modernizarea educatiei, constatam aceleasi solutii promovate de d-na Andronescu, care mentin politizarea si centralizarea. Ministerul si Inspectoratele Scolare au in continuare atributii prea mari in numirea directorilor de scoli, (prin folosirea “expertizei” inspectoratelor scolare, numirea directorilor si rezolvarea contestatiilor la concursurilor de directori), gestionarea resursei umane se face in continuare de catre inspectoratele scolare, curriculum diferentiat si cel de dezvoltare locala sunt decise tot de catre minister.

Argumente: Se mentine politizarea si centralizarea –Ce spunea premierul dupa ultima sedinta de guvern: “In al saptesprezecelea rand, depolitizarea directorilor de scoli”. Iata ce a iesit: Art. 327. (2) Directorul isi desfasoara activitatea sub indrumarea si controlul inspectoratului scolar pentru problemele educationale si sub indrumarea primarului, pentru problemele de administrare si finantare.

Comentarii: Directorul scolii este privit ca un personaj incapabil sa ia decizii in interesul elevilor si al scolii. Trebuie indrumat si controlat de autoritati POLITICE.

Art 288

(5)Ocuparea functiilor de director si de director adjunct se face in urma castigarii concursului organizat de consiliul de administratie, cu expertiza inspectoratului scolar si desfasurat pe baza criteriilor de competenta profesionala si manageriala. Metodologia concursului se stabileste de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si se aproba prin ordin al ministrului.

(6) Eventualele contestatii privind organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea functiilor de conducere din unitatile de invatamant si/sau a rezultatelor acestuia se adreseaza inspectorului scolar general, in termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor. Hotararea este luata de Consiliul de administratie al inspectoratului scolar, este definitiva si nu poate fi atacata decat prin contestatie la Tribunalul pe raza caruia functioneaza inspectoratul scolar.

(7) Directorul unitatii de invatamant este numit, in urma castigarii concursului, prin decizie a inspectorului scolar general, cu avizul primarului, respectiv cu avizul consiliului judetean pentru unitatile de invatamant special, pentru o perioada de 5 ani.

Comentarii: aceleasi formulari ca in varianta initiala a codului, expertiza inspectoratului scolar. Nu s-a schimbat nimic.

Toata resursa umana din educatie este in continuare gestionata de catre minister prin inspectoratele scolare

Art. 281

(11)Lucrarile privitoare la mobilitatea personalului didactic din invatamantul preuniversitar de stat sunt coordonate de o comisie, numita de inspectorul scolar general, avand ca presedinte un inspector scolar general adjunct. Componenta comisiei si atributiile acesteia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(13) Evaluarea probelor din concursul pentru ocuparea posturilor/catedrelor se realizeaza de comisii, instituite la nivelul organizatorului concursului si numite prin decizia inspectorului scolar general.

(14) Contestatiile privind rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice in invatamantul preuniversitar de stat se adreseaza comisiilor de concurs, in termen de 48 de ore de la comunicarea rezultatelor.

(15) Contestatiile se solutioneaza prin reevaluarea lucrarilor in cauza de catre o comisie stabilita de inspectorul scolar general, alta decat cea initiala. Hotararea acestei comisii este definitiva.

Structura invatamantului preuniversitar a ramas aceea din Codul Andronescu

Art 29. (9) Invatamantul preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri:

a) educatie timpurie formata din nivelul ante-prescolar (4 luni – 3 ani), respectiv nivelul prescolar (3 – 6/7 ani), cuprinzand grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare, pregatitoare pentru scoala;

b) invatamant primar: clasele I-IV;

c) invatamant secundar care cuprinde:

1. invatamant secundar inferior: gimnaziu, clasele V-VIII;

invatamant secundar superior: liceu, clasele IX-XII/XIII

Admiterea la liceu

Art 36 (2)Continuarea studiilor din invatamantul secundar inferior, gimnazial in invatamantul secundar superior, liceal este asigurata pe baza unui proces de consiliere si orientare scolara si profesionala, fundamentat pe cunoasterea elevilor si pe recomandarile cadrelor didactice, precum si pe rezultatele invatarii si pe optiunile individuale.

(2) Pentru orientarea scolara si profesionala a absolventilor clasei a VIII-a si continuarea studiilor in clasa a IX-a, se iau in considerare urmatoarele rezultate ale invatarii:

a) rezultatele scolare obtinute pe parcursul claselor V-VIII, ca indicator general al performantelor elevului in raport cu standardele curriculare;

b) rezultatele obtinute la o testare nationala realizata la finalul clasei a VIII-a si structurata dupa modelul testarilor internationale standardizate, ca indicator specific privind competentele-cheie formate pe parcursul invatamantului general de tip comprehensiv.

Comentarii: nu se accepta examenul de admitere la liceu. Trecerea la liceu se face pe baza notelor din clasele V-VIII si a evaluarii finale de clasa a VIII.

Curriculumul scolar se stabileste ca in varianta Andronescu

Art 45 (3) Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul secundar cuprind 60% discipline din trunchiul comun, 20% curriculum diferentiat si 20% curriculum la decizia scolii/curriculum in dezvoltare locala.

Observatii: nu coincide cu ce spunea premierul, la ultima sedinta de guvern, anume

„In al optisprezecelea rand, curriculumul la decizia scolii este de 20% in invatamantul preuniversitar. 60% este curriculum national, 20% curriculum optional, adica dintr-o lista de materii se aleg un numar, iar 20% ramane la decizia scolii”.

Curriculumul diferentiat este altceva decat optional si este stabilit tot de minister. Curriculumul de dezvoltare locala este stabilit tot de minister, la propunerea inspectoratelor scolare. Scoala, practic, nu mai are niciun cuvant.

Subordonarea invatamantului preuniversitar doar fata de minister si inspectorate

Art 29.(11) Invatamantul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele scolare, Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, iar invatamantul superior este coordonat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, cu respectarea autonomiei universitare

Comentarii: nici o vorba despre subordonarea administrativa, despre rolul Consiliilor Locale si Consiliilor Judetene. Nu exista nicaieri in lege mentionata Directia judeteana de invatamant.

Art. 61 (5) Unitatile de invatamant de stat si unitatile de invatamant obligatoriu organizat pin invatamant particular acreditat functioneaza ca unitati finantate din fonduri alocate de la bugetul de stat, de la bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza isi desfasoara activitatea, si din alte surse, potrivit legii

Comentarii: nu sunt prinse gradinitele private, care nu intra in categoria “invatamant obligatoriu”.

(3) Art. 32 (2) Actiunile de infiintare, desfiintare si reorganizare a unitatilor de invatamant anteprescolar prescolar, primar si gimnazial se realizeaza in succesiune obligatorie astfel:

a) consiliul local propune actiunea, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local care se va referi, in mod obligatoriu, cel putin la evolutiile demografice, situatia spatiilor de scolarizare si evolutiile bugetului local;

b) inspectoratul scolar da avizul conform pe propunerea consiliului local, in baza unei evaluari privind asigurarea calitatii, conform standardelor nationale;

c) pentru infiintarea unitatii de invatamant, se parcurg procedurile prevazute de prezenta lege cu privire la evaluarea pentru autorizare/acreditare;

d) in cazul aprobarii infiintarii sau al aprobarii cu conditii, consiliul local emite decizia conforma de realizare a actiunii prin hotarare a consiliului local;

e) inspectoratul scolar isi asuma si pune in practica hotararea consiliului local de realizare a actiunii.

Comentarii: acesta este mecanismul de “codecizie” care cuprinde doua avize “conforme”, interventia ARACIP la pct. c, un amestec de codecidenti care se vor bloca unii pe altii si vor duce birocratia la cote inalte.

Se mentin o multime de organisme subordonate si consultative care toaca bani, nu se stie pe ce.

Art. 147 (2) Pentru exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii constituie structuri de experti si se sprijina pe organisme consultative, la nivel national, alcatuite pe criterii de prestigiu profesional si moral: Consiliul National pentru Reforma Invatamantului, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului, Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior, Consiliul National al Bibliotecilor, Consiliul National pentru Formare si Educatie Continua, Consiliul National pentru Etica, Colegiul National al Educatorilor, comisiile nationale de specialitate pe discipline si structurile manageriale ale programelor de reforma. Componenta acestor organisme consultative si regulamentele lor de organizare si functionare se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii

Art 149. a) Institutul de Stiinte ale Educatiei, b) Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar, c) Consiliul National pentru Curriculum, d) Centrul National pentru Invatamantul Profesional si Tehnic, e) Serviciul National pentru Evaluare si Examinare, f) Serviciul National pentru Evaluarea Manualelor Scolare, g) Centrul National pentru Formarea Personalului din Invatamantul Preuniversitar, h) Centrul National de Excelenta, i) Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior si a Cercetarii Stiintifice Universitare, j) Comisia Nationala a Romaniei pentru UNESCO, k) Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale, l) Centrul National pentru Bursele de Studii in Strainatate, m) Agentia Nationala pentru Calificarile din Invatamantul Superior si Parteneriat cu Mediul Economic si Social, n) Agentia de Administrare a Retelei Nationale de Informatica pentru Educatie si Cercetare, o) Centrul European UNESCO pentru Invatamantul Superior (CEPES), p) Institutul Limbii Romane, q) Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica

Comentarii: Organisme consultative, consultative, dar „Componenta acestor organisme consultative si regulamentele lor de organizare si functionare se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii”. Curat consultare d-na ministru!

Puzderia de structuri subordonate ministerului au tocat si vor toca in continuare bugetul de stat, fara sa aiba efecte benefice. Ele au functionat si pana in prezent cu urmatoarele rezultate: diplome false, programe de studii ilegale, absolventi fara competente in piata muncii, bani cheltuiti fara eficienta si fara rezultate.

Prime concluzii:

• In ciuda promisiunilor premierului Boc ca se va trece la modernizarea educatiei, constatam aceleasi solutii promovate de d-na Andronescu, care mentin politizarea si centralizarea. Ministerul si Inspectoratele Scolare au in continuare atributii prea mari in numirea directorilor de scoli, (prin folosirea “expertizei” inspectoratelor scolare, numirea directorilor si rezolvarea contestatiilor la concursurilor de directori), gestionarea resursei umane se face in continuare de catre inspectoratele scolare, curriculum diferentiat si cel de dezvoltare locala sunt decise tot de catre minister.
• In lipsa indemnizatiilor de sedinta este de presupus ca la activitatea Consiliilor de administratie se vor prezenta doar profesori, ceea ce arunca in derizoriu participarea la decizie a parintilor si reprezentantii administratiei locale.
• Nu exista in lege mecanisme sigure de control a utilizarii eficiente si fara fraude a banului public, ceea ce mentine deschisa in continuare calea risipei si fraudarii fondurilor bugetare.
• Nu exista in legea prevazuta activitatea si prerogativele Directiilor Judetene de invatamant, care sa gestioneze si administreze reteaua scolara.
• D-na ministru Andronescu nu reuseste sa se elibereze de paradigma comunista a educatiei, care inseamna birocratie, centre de decizie multiple ce se incurca intre ele, centralism si decizie politica pana la nivelele inferioare. Era normal ca rezultatul efortului produs pentru constructia acestei legi, altfel notabil, sa poarte amprenta personalitatii sale. Dar ce vina au cele 4,5 milioane de elevi si studenti, care se vor confrunta cu piata muncii actuale, sa suporte consecintele unei gandiri ramase ancorata in epoca comunista. 

Promitem sa revenim cu alte observatii.