Comertul cu profetii, scutit de impozit si fara garantii

Alo, aici Marianne“. „Hallo Marianne, zi-mi data nasterii, fara an“. „8 martie“. „Ce intrebare ai?“ „Daca raman cu iubitul meu de acum“. Femeia e singura, invoca neantul si pe trimisa lui cu par negru, de la televiziunea astrala. Discutia are loc la telefon. Bruneta e bantuita de geniul predictiei, in ritm de 2 euro pe minut. Asteptarile Mariannei cu privire la iubitul infidel se confirma, in timp ce vrajitoarea de pe ecran cotcodaceste mecanic, iar contorul telefonului se roteste neobosit. Un pic de psihologie, multa vorbarie, infinita credulitate. Pe aceste trei coordonate se construieste succesul prezicatoarelor.

Sedinta „de viitor” continua.

– Data lui de nastere, fara an.

– Parca 15 septembrie.

– Nu esti sigura de el?

– Ba da, 15 septembrie.

– Nu de data de nastere, de iubit.

– Pai, de cand suntem impreuna, n-a incetat sa se uite dupa altele. Si eu sufar.

– Dar nu rupi relatia.

– Ce nu fac?

– Nu pleci de la el.

– Nu, nu plec, zice amarata Marianne.

Bruneta de la televizor e nemultumita de resemnarea ei, ii da verde la semaforul unui nou inceput. Zodiacul nu le e favorabil, iar cartile au vorbit.

In Germania, instruirea pentru un viitor care apare „in stele” se face organizat, cu concursul foarte interesat al firmelor de telefonie si al unor posturi TV in avant economic „astral”. In Romania, se da mai pe la colturi in bobi, in carti, in zatul de cafea. Gheseftul nu s-a modernizat inca, dupa parametrii europeni. Nici lege, pe masura lui, n-a votat Parlamentul, de frica de blesteme si flacari violete. Pacat!

De anul trecut, mass-media germana urmareste cu interes evolutia proiectului de lege pentru includerea vrajitorilor si prezicatorilor (cu variantele feminine de rigoare) in nomenclatorul profesiunilor liberale autorizate, din Romania. Probabil fiindca nici in Germania vrajitoria nu e meserie de catalog. Saptamana trecuta, respingerea initiativei legislative in Camera Deputatilor a ajuns stire de prim plan la televiziunea de stat germana, condimentata cu un reportaj facut la fata locului.

Intr-un palat tiganesc din Romania, reportera da 50 de euro pentru un ghicit mai mult formal, bucurandu-se astfel de bunavointa prezicatoarei. Plina de ifose, aceasta ii explica ziaristei din Germania, cat de greu a lucrat cu cartile, ca sa ajunga la lux. Frumos. Si altii „citesc in carti”, dar cu mai putin succes. Ghinionul lor. Cu alinarea sufletelor ratacite si a dorului de indragostiti, cu vestea despre un drum, o mostenire, moarte, boala sau vindecare, castigi mult mai mult si nu dai nici impozite la stat. Dar poate oare statul, pune impozit pe stele?

Se pare ca nu, desi banii care circula pe preziceri n-au nimic ezoteric sau spiritual. Sunt bani si gata. Unul plateste, celalalt incaseaza. Ca pentru orice alt serviciu. Ca pentru schimbarea la service a unei bujii, sau o autentificare la notar.

In afara legii

„La sfarsitul anului trecut, guvernul a decis ca profesia de prezicator se devina oficiala” scrie Hotnews.ro. „Cu 249 de voturi favorabile, 10 impotriva si sase abtineri plenul Camerei a admis raportul Comisiei de industrii care recomanda respingerea proiectului de lege. Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Senat, insa Camera Deputatilor este for decizional” se mai precizeaza in articol. In proiectul de lege respins la l martie de deputati se viza si „protectia persoanelor inselate prin ghicit sau alte practici oculte”.

In anul 2010, 25 de deputati au initiat propunerea legislativa privind protectia persoanelor inselate prin practici oculte, in scopul contracararii „efectelor devastatoare ale vrajitoriei”. Initiatorii si-au motivat demersul si prin faptul ca „aceste practici nu sunt integrate in sistemul serviciilor oferite populatiei romanesti”. Unul dintre initiatori, senatorul PSD Toni Grebla, preciza ca „proiectul de lege obliga Ministerul Muncii sa stabileasca standarde ocupationale pentru ghicitori si vrajitori si sa ii incadreze in nomenclatorul profesiunilor liberale”.

Propunerea legislativa avea ca scop „reglementarea activitatilor si practicilor oculte, dar mai ales protejarea persoanelor inselate prin ghicit sau alte practici oculte care induc si mentin in eroare sau amagire, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase, sau ca minciuna a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine un folos patrimonial injust, sau daca s-a pricinuit o paguba”.

Prin urmare, ghicirea viitorului trebuia insotita de un certificat de garantie. In lipsa lui, se ameninta cu pedepse, chiar si penale. Legea n-a trecut.

Sprijin de dincolo

E foarte interesant cum, mai ales la impas, vrem sa mulam viitorul pe dorinta noastra de bine. Sau, daca nu se poate, macar sa stim ce ne asteapta. Se pare ca suntem astfel construiti, incat uneori ne trebuie un sprijin „de dincolo”. Si nu e gresit. Un suport moral ofera credinta. Il mai ofera psihologii si psihoterapeutii de profesie.

Pe langa sufletele noastre in deriva s-au aciuit insa si tot felul de bioenergeti, homeopati, horoscopisti, astrologi, mame-omida si papagali cu zodiac. Intrebarile noastre existentiale si micile indoieli care ne framanta sunt materie prima pentru un business din ce in ce mai infloritor.

Sub antetul Life Coaching sau „Beratung und Lebenshilfe“ (consiliere si ajutor in viata) sunt zi si noapte la dispozitia clientului din Germania tot felul de initiati in ale sufletului, experti in trecut, prezent, dar mai ales in viitor. Societatea pentru cercetare stiintifica a para-stiintelor (GWUP) din Germania are sub observare permanenta domeniul, insa nu furnizeaza cifre precise.

„Se vorbeste de 6.000 de astrologi, in Germania“ declara matematicianul Michael Kunkel de la GWUP. „In intreaga bransa, cifra persoanelor active poate atinge 40.000“ mai adauga el, precizand ca „exista studii care releva ca 23-30% dintre oameni cred in aceste lucruri“.

Ute Bange, psihologa la centrul de consultanta si informare in probleme de secte, din landul Nordrhein Westfalen, vorbeste despre „ezoterizarea societatii“. Intr-o lume din ce in ce mai complexa, cu ateism din ce in ce mai raspandit, multi oameni singuri, dezorientati si speriati cauta raspunsuri de viata la prezicatoare sau pe Astro-Lines telefonice, de la televizor sau din Internet.

Ghicitul in stele la Astro-TV a adus firmei care finanteaza postul de televiziune, Questico AG din Berlin, 1,2 milioane de clienti si un profit in 2009 de 3,5 milioane de euro. Nu e de mirare ca Questico a solicitat prelungirea licentei de transmisie a postului TV numit, care expira in iunie 2011. Inca din 2007, furnizorul de ezoteric din capitala germana cauta un partener financiar, ca sa se internationalizeze. In acest sens, promitatoare i se pareau „spatiile mediteraneene si tarile din Est“. Oare si Romania?

35 de mii de euro pe povesti

In 13 ianuarie 2011, Curtea de Justitie Federala a dat un verdict pe o speta judecata anterior la Tribunalul din Stuttgart. Aceasta se referea la intrebarea „daca si in ce conditii poate fi emisa pretentia de plata, pentru o prestatie care urmeaza sa fie indeplinita prin activarea de forte si aptitudini supranaturale (aici: consiliere de viata prin datul in carti)“.

Inceputul cazului prezentat in instanta dateaza din anul 2007. Parasit de prietena lui cu care a trait multi ani impreuna, un barbat din Karlsruhe de peste 40 de ani a apelat la samani si tot felul de sfatuitori, pentru a-si aduce iubita inapoi. Pana cand a gasit, in Internet, pe o specialista in Life-Coaching si datul in carti.

Dupa primele contacte gratuite, „de cunoastere si sondaj“, barbatul a inceput sa-si bage mana in buzunar, tot mai adanc. 35.000 de euro a platit el prezicatoarei, in anul 2008. La ultima factura, de peste 6.700 de euro, el a spus „gata“. Ca urmare, ghicitoarea l-a dat in judecata.

Faptul ca prezicatoarea a pretins bani pentru serviciile sale nu e ilegal. Cu toate aceasta, speta a fost retrimisa la Curtea de Apel, pentru revizuire. Mai trebuie clarificat daca „contractul mutual“ n-a fost facut profitandu-se de „situatia critica de viata in care se afla paratul, sau de faptul ca acesta ar putea fi un tip credul, lipsit de experienta sau labil psihic“. In acest caz, reclamatia ar contraveni bunelor moravuri.