Skip to content
Oameni pe stradă în București, Foto: Viorel Dudau | Dreamstime.com

Comisia Europeană: România va avea o recesiune ușoară în acest an. Restrângerea deficitului se face cu prețul creșterii economice

Comisia Europeană estimează că în 2026 economia României se va micșora cu 0,3%. Este o recesiune ușoară, iar cauza principală sunt măsurile luate pentru a reduce deficitul bugetar. Prognoza Bruxellesului spune că revenirea vine în 2027, dar va fi lentă: creștere de 1,8%, apoi 2,2% în 2028.

De ce scade economia acum

Pe scurt, oamenii cheltuie mai puțin. Salariile și pensiile din sectorul public au fost înghețate doi ani la rând, iar prețurile au crescut cu aproape 10%. Cu aceiași bani nominali se pot cumpăra mai puține lucruri, așa că consumul gospodăriilor a scăzut cu peste 2%. Pentru o economie care a crescut ani la rând mai ales pe consum, scăderea aceasta se simte puternic.

Nici firmele nu au investit mult. Instabilitatea politică, incertitudinea și energia scumpă le-au făcut să amâne proiectele. Economia a fost ținută pe linia de plutire mai ales de investițiile publice finanțate din PNRR, pe care statul se grăbește să le termine.

Ce aduce 2027

Comisia se așteaptă ca inflația să scadă, iar o parte din pensii și salariile bugetare să crească din nou. Cu bani reali mai mulți în buzunar, oamenii vor reîncepe să cumpere. PNRR se încheie, însă locul lui ar trebui luat treptat de fondurile europene de coeziune și de investițiile private, dacă scena politică se liniștește.

Vine și o veste bună pentru exporturi: din 2028 începe extracția de gaze din Marea Neagră, prin proiectul Neptun Deep. România va trebui să importe mai puțin și va putea vinde mai mult, așa că dezechilibrul dintre ce cumpărăm și ce vindem în afară (deficitul de cont curent) ar urma să scadă de la 7% la sub 6% din PIB.

Inflația: scade, dar greu

Comisia estimează pentru 2026 o inflație medie de 7,9% (măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum- IAPC) peste cea de 6,8% din 2025.

Atât IAPC, cât și IPC (Indicele Prețurilor de Consum- pe care îl măsoară Institutul Național de Statistică) măsoară evoluția prețurilor , dar folosesc metodologii diferite.

IAPC include, de exemplu, și cumpărăturile făcute de turiștii străini pe teritoriul țării. Aceleași scumpiri pot astfel produce rate ușor diferite.

Pe lângă majorările de TVA și accize și eliminarea plafonării prețului la energie, anul acesta au contat și petrolul scump și seceta, care a afectat producția de electricitate. Prognoza pentru 2027 este de 4,4%, tot peste ținta BNR (între 1,5% și 3,5%). În 2028 coborârea ar urma să încetinească, la 3,8%, pentru că intră în vigoare ETS2. Acesta este noul sistem european care pune un preț pe emisiile de CO₂ generate de încălzirea locuințelor și de carburanți.

Partea bună: odată cu scăderea inflației, Comisia se așteaptă ca BNR să reducă dobânzile, iar creditele să devină mai ieftine.

Șomajul și salariile

Rata șomajului ar urma să atingă un vârf de 6,7% anul acesta, apoi să scadă la 5,8% în 2028. În 2025 și 2026 salariile au crescut mai încet decât prețurile, deci oamenii au pierdut putere de cumpărare. Comisia crede că salariile vor continua să crească moderat. Pentru angajați asta nu e o veste bună, însă pentru firmele care exportă e un avantaj, pentru că rămân competitive.

Deficitul scade, datoria crește

Statul cheltuiește încă mult mai mult decât încasează. Deficitul scade de la 7,8% din PIB anul trecut la 6% în 2026, datorită înghețării cheltuielilor și taxelor mai mari: TVA, impozitul pe proprietăți, contribuția la sănătate. După aceea însă coborârea devine foarte lentă: 5,8% în 2027 și 5,6% în 2028. Limita europeană este 3%.

În plus, cheltuielile cu apărarea cresc de la 1,7% la 2,2% din PIB. Ele sunt finanțate cu împrumuturi europene prin programul SAFE.

Consecința e simplă: statul se împrumută în fiecare an mai repede decât crește economia, așa că datoria publică urcă de la circa 59% din PIB în 2025 la 64% în 2028. Și dobânzile plătite pe această datorie cresc.

Ce poate merge prost

Comisia spune deschis că o nouă criză politică ar putea opri reducerea deficitului și ar speria investitorii. Industria, mai ales sectorul auto, rămâne vulnerabilă la prețurile mari ale energiei.