Comisia Europeana: Sistemul romanesc de achizitii publice, afectat de nereguli, conflicte de interese si riscuri mari de coruptie

Sistemul romanesc de achizitii publice este afectat de numeroase nereguli, conflicte de interese si riscuri de coruptie, avertizeaza Comisia Europeana, in Raportul sau anticoruptie, prezentat luni.

„Din cateva audituri externe, precum si din sondaje si studii reiese ca functionarea sistemului national roman de achizitii publice este ingreunata de numeroase neregularitati, conflicte de interese si riscuri mari de coruptie”, arata CE.

Conform sursei citate, printre cele mai frecvente neregularitati care ar putea indica riscuri mai mari de coruptie se numara:

• transparenta insuficienta in toate etapele procedurii de achizitii publice,
• termenele excesiv de scurte pentru depunerea ofertelor,
• modificarea informatiilor initiale privind procedura de ofertare care sunt publicate doar la nivel national,
• criteriile de selectie excesiv de stricte
• si algoritmi irelevanti sau artificiali pentru evaluarea ofertelor.

Alte practici negative observate in cadrul auditurilor si verificarilor externe se refera la:

• utilizarea unor caiete de sarcini special concepute pentru a favoriza un anumit candidat,
• atribuirea directa a unui mare numar de contracte publice de catre aceeasi autoritate contractanta unui numar foarte limitat de operatori economici prin utilizarea nejustificata a unei proceduri negociate si fara publicarea unui anunt de participare.

De asemenea, Comisia Europeana arata ca legislatia actuala privind achizitiile publice din Romania nu include dispozitii clare privind asa-numitele practici ale „usilor turnante”, in care functionarii de stat se angajeaza la companii private care au contracte cu fostele lor institutii si invers.

In plus, „pare sa existe o lipsa de constientizare in ceea ce priveste situatiile de conflicte de interese care pot aparea in urma unor astfel de practici”.

In ceea ce priveste supravegherea procedurilor de achizitii publice, a fost instituita o structura institutionala complexa, insa mecanismele de control intern si extern nu si-au dovedit inca eficacitatea, arata CE.

Totodata, executivul europeana reproseaza Romaniei ca statutul independent al Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) „nu a fost inca deplin garantat”.

Alte critici privind sistemul de achizitii publice romanesc se refera la cadrul institutional, care „este excesiv de complex, iar cooperarea interinstitutionala limitata duce la practici divergente”.

„Prin urmare, neregularitati substantiale nu sunt detectate si nici nu sunt sanctionate”, conchide CE.

In privinta autoritatilor contractante, Comisia avertizeaza privind capacitatea scazuta a acestora „de a pregati o documentatie de licitatie solida, de a defini criterii adecvate de selectie si de atribuire, de a evalua ofertele sau de a institui mecanisme clare de marcare a ofertelor suspecte”. Acestea sunt, astfel, „o sursa de ineficienta si de lipsa de transparenta”, potrivit CE.

In ceea ce priveste fondurile UE, din statisticile agregate ale DNA reiese ca intre 2006 si 2012 au fost deturnate in Romania (prin coruptie si frauda) 36 de milioane EUR din fondurile UE. DNA a trimis in judecata 406 inculpati, iar instantele au pronuntat 82 de hotarari definitive impotriva a 127 de persoane.

In context, CE subliniaza ca „achizitiile publice la nivel local sunt deosebit de vulnerabile fata de coruptie”.

Incepand cu 2010, mai multe audituri ale Comisiei Europene au subliniat deficientele substantiale ale sistemului roman de achizitii publice. Faptul ca acestea nu au fost prevenite, detectate sau corectate de sistemul national de gestionare si control indica existenta unor deficiente sistemice, se mai arata in raportul anticoruptie.

De asemenea, auditurile europene au constatat ca „structura institutionala din Romania pentru achizitii publice are o capacitate insuficienta pentru efectuarea unor controale eficace in ceea ce priveste cheltuirea fondurilor UE”.

In context, Comisia Europeana recomnada Romaniei 7 masuri, in domeniul achizitiilor publice:

• Dezvoltarea unor instrumente uniforme și eficiente de prevenire în cadrul autorităților contractante și al instituțiilor de supraveghere a achizițiilor publice, cu un accent deosebit pe conflictul de interese la nivel local.
• Asigurarea unei monitorizări sistematice și a transparenței executării contractelor publice de mare anvergură, inclusiv a proiectelor finanțate de UE.
• Asigurarea stabilității cadrului juridic privind conflictele de interese și a normelor în materie de incompatibilitate aplicabile reprezentanților aleși și funcționarilor la nivel local.
• Dezvoltarea unui sistem mai eficace care să permită detectarea timpurie, remedierea și sancționarea efectivă a conflictelor de interese în domeniul achizițiilor publice.
• Punerea în aplicare eficientă a unor norme clare privind practicile „ușilor turnante” în domeniul achizițiilor publice și sensibilizarea cu privire la riscurile pe care le implică astfel de practici.
• Stabilirea unor mecanisme eficace de control care să vizeze alocarea fondurilor guvernamentale către administrațiile locale și întreprinderile de stat și punerea în aplicare a unor garanții împotriva alocării discreționare în detrimentul interesului public.
• Consolidarea garanțiilor anticorupție pentru procesele de achiziții publice în cadrul întreprinderilor de stat.

Potrivit raportului CE, achizitiile publice reprezinta o cota importanta din economia Romaniei. Contractele de achizitii publice de lucrari, de bunuri si de servicii au reprezentat 24,6 % din PIB-ul Romaniei in 2011. Valoarea procedurilor de ofertare publicare in Monitorul Oficial ca procent din cheltuielile totale pentru lucrari publice, bunuri si servicii a fost de 30,9 % in 2011.