Concedierile de la Senat ale lui Bolojan dezvăluie polarizarea din instituțiile românești: lupta funcționarilor publici cu pilele politice – studiu recent

O cercetare publicată acum câteva zile în NISPAcee Journal of Public Administration and Policy de către doi cercetători români arată cum, în intervalul de 8 ani analizat chiar în Senatul României, s-a ajuns la lupte pentru influență între cele două tipuri de angajați: funcționarii publici, adică experții parlamentari titulari, și consilierii personali. Conflictele oglindesc ceea ce se întâmplă în multe instituții publice.
- Unul dintre fenomenele sesizate arată cum, pentru funcționarii publici, aceasta e slujba vieții, în timp ce pentru cei veniți politic, e ceva pasager, o trambulină spre mai multă influență și, uneori, spre o carieră politică.
Președintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat miercuri reducerea numărului de angajați ai Senatului României și organizarea de noi concursuri. Șeful PNL a fost huiduit de angajații Senatului. Evenimentele au multiplicat o dezbatere care exista de multă vreme în societate: cum se lucrează, cu adevărat, în sistemul public? Cât e competență și cât relație personală?
Cei doi cercetători români au publicat recent o analiză a situației de la Senat. Deși elaborată înainte de evenimentele izbucnite recent, ea reflectă fenomene de durată, care s-au acutizat în 2014-2022, perioada analizată.
Funcționarii publici aleg să fie discreți, ca să nu deranjeze
Din cauza faptului că de o parte sunt funcționarii publici, veniți prin concurs, și de cealaltă parte consilierii personali, determinați de preferințele politicienilor, instituția a devenit polarizată intern. Ceea ce este absolut democratic, susțin autorii studiului. Astfel, susțin cercetătorii, Cancelaria Președintelui Senatului, „care reflectă omogenitatea și expertiza parlamentară a grupului de funcționari publici, este caracterizată printr-o prezență discretă, minimă, pentru a evita conflictul cu Președintele Senatului și echipa de consilieri ai acestuia”.
Funcționarii publici au ajuns un soi de „Cezari fără putere”, susțin cercetătorii. Funcționarii publici au o influență administrativă datorită experienței acumulate în Cancelaria Președintelui Senatului. Dar cei care susțin și exercită viziunea „Cezarilor cu putere (aproape) deplină” (chiar dacă pentru o perioadă relativ scurtă) sunt ceilalți, consilierii personali, spun autorii cercetării.
Diferența semnificativă dintre funcționarii publici și consilierii personali este reprezentată de mecanismele și standardele de recrutare în funcție, dar, mai ales, de strategiile variate privind cariera profesională și politică.
Pentru funcționari e slujba vieții, pentru consilieri, ceva pasager
Pe de o parte, pentru funcționarii publici, activitatea constituie una dintre cele mai importante perioade ale carierei lor profesionale, în lipsa unei cariere politice.
Pe de altă parte, pentru consilierii personali este doar o etapă temporară a drumului lor profesional. Acest pas în carieră politică este motivul pentru care prioritatea lor este menținerea relațiilor personale și politice cu Președintele Senatului.
Drept urmare, arată studiul, Cancelaria Senatului României este o ilustrare a polarizării birocratice în care două grupuri diferite (rețeaua instituțională a funcționarilor publici titulari și consilierii personali și politici) se provoacă reciproc pentru a câștiga diferite beneficii politice sau profesionale.
Meritocrația „în tensiune cu loialitatea politică și personală”
Articolul analizează șapte mandate diferite de președinte al Senatului României.
Competiția de influență între două grupuri distincte de consilieri — funcționarii publici, selectați pe merit, și consilierii personali, numiți pe baza încrederii — duce la polarizare birocratică. Această polarizare se manifestă prin conflicte cu privire la sfatul politic, unde expertiza meritocratică și continuitatea instituțională sunt adesea în tensiune ireconciliabilă cu loialitatea politică și personală.
De exemplu, „funcționalitatea” dintre Cancelaria Președintelui și departamentele din structurile Senatului a fost definită prin prisma blocajelor sau întârzierilor. Aceste blocaje au apărut în muncă ca urmare a „amplificării instantanee a ego-ului și a nivelului de superioritate” a funcționarilor și colaboratorilor care „au ajuns în birourile mari și frumoase ale Cancelariei Senatului”, a explicat un director din cadrul Cancelariei, intervievat de cei doi cercetători.
Pentru a identifica și înțelege așteptările funcționarilor publici și a consilierilor personali și pentru a armoniza ulterior interacțiunile din cadrul Cancelariei, directorii au ținut cont de „calitatea umană” a acestora și de recomandările pe care le-au primit, pe lângă aptitudinile lor profesionale.
De la consilieri se cere „loialitate”
Pentru consilierii personali, a existat „o pretenție de mai multă implicare și loialitate” pe toată durata exercitării mandatului lor.
Chiar dacă apartenența și activitatea lor politică nu au fost considerate criteriul exclusiv în recrutarea consilierilor personali, „a contat cum gândeau aceștia în ceea ce privește intențiile politice ale partidului”, explică un alt director intervievat.
Colaborarea cu funcționarii publici a fost în schimb o „excepție”. Schimbările în organigramă, înlocuirile de personal și stabilirea unui nou mod de lucru au toate ca scop atenuarea oricăror tensiuni între angajați și urmărirea unei agende armonioase cu cea a Președintelui camerei superioare a Parlamentului.
Anturajul politic și personal al Președintelui Senatului României rămâne fidel practicilor și mecanismelor informale folosite de Președinte. Pe tot parcursul exercitării puterii, se are în vederea recompensării și controlului resurselor umane care le-au oferit încredere, sprijin și loialitate, susține studiul.
De asemenea, echipa de funcționari publici își formează, de-a lungul timpului, mentalități și abordări față de imixtiunea factorului politic, ceea ce duce la conflicte și blocaje interne.
Lucrarea celor doi cercetători poate fi citită integral aici