LIVE VIDEO Conferință The Economist la București. Ilie Bolojan, despre principalele probleme de securitate: „Nu putem avea încredere că comportamentul Rusiei va deveni predictibil”

Premierul Ilie Bolojan, vicepreședinta Comisiei Europene pentru drepturi sociale, Roxana Mînzatu, fostul premier turc Ahmet Davutoglu, oficiali bancari și oameni de afaceri vorbesc marți la Ateneul Român, în a doua zi a conferinței The Economist Romania Government Roundtable. HotNews este partener media şi transmite publicului cele mai importante informații de la eveniment.

• „Frontiera de la Baltică până la Marea Neagră este cea mai importantă în următorii ani. Nu putem avea încredere că comportamentul Rusiei va deveni predictibil după ce s-a întâmplat în ultimii ani”, a declarat Ilie Bolojan în debutul zilei a doua de conferință.
• „Ne confruntăm cu atacuri rusești asupra infrastructurilor teritoriale. Nu e vorba doar de drone care survolează. Am suferit și privind perturbarea rețelor energice. Chiar și furnizarea energiei din România a fost afectată. Dreptul cetățenilor la servicii a fost îngrădit”, a afirmat premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu.
• „Și în România și în alte state cel mai sănătos mod de a consolida piața muncii este prin stimularea inovării, prin a investi în educație, competențe și nu doar la nivelul tinerilor ci și a adulților. Industria se schimbă. Unele se restructurează, altele apar, tehnologia are cel mai mare impact asupra locurilor de muncă”, a afirmat comisarul european Roxana Mînzatu.
• Urmăriţi aici transmisiunea video a evenimentului The Economist Impact:

Fost premier turc: „Toate legile internaționale au fost încălcate”

Conferința The Economist continuă cu o dezbatere privind „problemele geopolitice și de securitate energetică într-o regiune aflată în continuă schimbare”. La ea participă Ahmet Davutoğlu, fost prim-ministru al Turciei, Dimitris Avramopoulos, fost comisar european pentru migrație și fost ministru de externe al Greciei, Lazăr Comănescu, secretar general la Organizația de Cooperare Economică a Mării Negre și Geoffrey Pyatt, fost secretar de stat adjunct al SUA pentru resurse energetice și fost ambasador al SUA în Ucraina și Grecia.

„Când vorbim de securitate, vorbim de o arhitectură anume. La fel ca o clădire foarte frumoasă, securitatea are nevoie de câteva valori de bază, norme și instituții funcționale. Astăzi, umanitatea a pierdut valorile de bază ale acestei arhitecturi, ale ordinii internaționale”, a declarat Davutoglu.

„Toate structurile internaționale și legile internaționale au fost încălcate. Integritatea teritorial ca fundament al suveranității naționale a fost un principiu încălcat de Rusia la momentul invaziei în Ucraina”, a mai declarat fostul premier turc.

Comisar european: „Tehnologia are cel mai mare impact asupra locurilor de muncă”

Roxana Mînzatu este întrebată de jurnalista The Economist care moderează dezbaterea despre direcția în care se îndreaptă România în UE.

„România este unul dintre statele cu cea mai bună performanță privind nivelul și ritmul în care a crescut PIB și venitul per capita. Mai sunt multe provocări pe care trebuie să le adresăm, modelul de creștere trebuie adaptat”, a declarat Roxana Mînzatu.

„Avem lacune în sectoare unde condițiile de muncă nu mai sunt suficiente pentru a atrage oamenii. Altă problemă este decalajul privind prezența acestor talente. Și în România și în alte state cel mai sănătos mod de a consolida piața muncii este prin stimularea inovării, prin a investi în educație, competențe și nu doar la nivelul tinerilor ci și a adulților. Industria se schimbă. Unele se restructurează, altele apar, tehnologia are cel mai mare impact asupra locurilor de muncă”, a declarat ea.

Roxana Mînzatu: „Trebuie să alegem mai înțelep parteneri”

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, vorbește acum despre „viziunea pentru o Europă mai puternică în 2026”.

„Am ajuns într-o situație de dependențe periculoase care ne-au lăsat expuși în fața unor situații complicate de către actori pe care i-am considerată altădată parteneri și care s-au dovedit ostili în mod deschis”, a spus ea.

„Trebuie să facem mai multe lucruri aici în Europa și să alegem mai înțelep parteneri. Parteneriate trebuie construite pe reciprocitate și pentru că încrederea trebuie să fie bilaterală. Doar astfel Europa își poate recâștiga liberatea de a-și alege propriul drum”, a mai spus Mînzatu.

„În ceea ce privește energia, cea mai importantă tematică a vremurilor în care ne aflăm, am tăiat legăturile cu Rusia, dar lecția cheie este că nu trebuie să schimbăm o relație de dependență pentru alta. Trebuie să diversificăm parteneriatele privind energia”, a continuat comisarul european.

Premierul Moldovei: „Ne confruntăm cu atacurile rusești asupra infrastructurilor teritoriale”

Următorul vorbitor este prim-ministrul Republicii Moldovei. Și acesta este prezent prin videoconferințe.

„Europa în care trăim se confruntă cu tensiuni extraordinare, nu doar la frontiere ci și economic și privind instituțiile. Moldova nu este doar concept ci o experiență reală. Ne confruntăm cu atacuri rusești asupra infrastructurilor teritoriale. Nu e vorba doar de drone care survolează. Am suferit și privind perturbarea rețelor energice. Chiar și furnizarea energiei din România a fost afectată. Dreptul cetățenilor la servicii a fost îngrădit”, a spus Munteanu.

„Integrarea Moldovei la UE nu este legată de dacă sau nu ci de în ce ritm. Momentul în care Moldova se va alătura Europei unde își are locul este aspirația cetățenilor noștri. Este în interesul strategic al Europei să facem parte din UE”, a mai declarat premierul moldovean.

Edi Rama: „UE dispune de un moment unic pentru a crește”

Acum ia cuvântul, prin videoconferință, premierul Albaniei Edi Rama.

„Europa trebuie să se reinventeze. Solidaritatea, fundamentul din spatele UE, nu trebuie doar să reziste ci să fie consolidat prin parteneriate mai puternice. Albania, regiunea Balcanilor de Vest, și țările de pe flancul estic se află într-un moment unic pentru a-și avansa aspirațiile de a se alătura UE. UE dispune de un moment unic pentru a crește și a deveni mai puternică”, spune premierul Edi Rama.

El a declarat că Albania, la fel ca Muntenegru, este gata să negocieze și să se alăture UE până la finalul acestui deceniu.

Ilie Bolojan: „Frontiera de est trebuie să fie mai puternică”

Începe a doua zi de conferință The Economis. Primul care ia cuvântul este premierul român Ilie Bolojan.

„Frontiera de la Baltică până la Marea Neagră este cea mai importantă în următorii ani. Nu putem avea încredere că comportamentul Rusiei va deveni predictibil după ce s-a întâmplat în ultimii ani. Consider că frontiera de est trebuie să fie mai puternică și mai întărită în următorii ani”, a spus Ilie Bolojan.

„Extinderea UE nu este doar un act de generozitate ci o decizie strategică importantă pe care noi o susținem. Nu este doar o cheltuială ci o investiție în dezvoltarea UE în anii următori și un pas important pentru competivitate, pentru o zonă sigură, piețe mai mari și o uniune mai puternică”, a mai declarat premierul.

A doua zi de conferință

Conferința se desfăşoară între 30 martie și 1 aprilie la București şi reuneşte oficiali guvernamentali, reprezentanți NATO și UE, foști șefi de guvern, diplomați și lideri ai mediului de afaceri.

Invitatul special este Daron Acemoglu, economist premiat cu Nobel în 2024 pentru contribuțiile sale la înțelegerea modului în care instituțiile influențează dezvoltarea economică. în discursul de luni, el a vorbit despre problema principală a lumii: „criza democrației liberale”.

„AI, criza din Iran, problemele economice cu care ne confruntăm sunt provocări foarte serioase. Problema definitorie pe care o avem astăzi este criza democrației liberale. Acum trecem printr-o perioadă de transformări”, a declarat Daron Acemoglu, laureat al Premiului Nobel pentru Științe Economice în 2024.

„În SUA, încrederea în instituții fundamentale este sub 10%, populația este foarte polarizată, două treimi consideră că reprezentanții politici nu vorbesc în numele lor. Ce e îngrijorător? Sprijinul pentru democrație care a fost foarte ridicat mereu în rândul populației tinere scade. Mai ales în SUA, apoi în Marea Britanie”, a continuat el.

Parteneriate strategice între România, Republica Moldova și statele din regiune

A doua zi a conferinței The Economist Romania Government Roundtable, organizată de The Economist Impact, cu sprijinul RCI Holding, aduce împreună lideri politici de prim rang, oficiali guvernamentali, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și executivi din companii-cheie din energie, infrastructură și sectorul financiar.

Conferința va începe cu un dialog între premierul României, Ilie Bolojan, și premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, pe tema cooperării regionale și a parcursului european al Chișinăului.

Tot în cadrul conferinței sunt abordate și relațiile dintre România și Republica Moldova, cu participarea foștilor premieri Dorin Recean și Ion Sturza.

Dialogul va urmări parteneriatele strategice dintre România, Republica Moldova și statele vecine, precum și rolului cooperării economice în susținerea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. 

Cum se înarmează Europa

Agenda include apoi intervenții ale mai multor oficiali din Guvernul României, în paralel cu discuții dedicate securității și energiei.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, va participa la o discuție despre prioritățile strategice ale Europei în domeniul apărării, în contextul agresiunii Rusiei și al noilor inițiative europene de apărare, precum planul ReArm Europe.

Miruţă va discuta alături de Tarja Jaakkola, adjuncta secretarului general pentru industria de apărare, inovare și armamente în cadrul NATO.

În paralel, o sesiune dedicată evoluțiilor din Orientul Mijlociu și impactului acestora asupra Europei de Sud-Est îi reunește pe fostul premier turc Ahmet Davutoğlu, fostul comisar european Dimitris Avramopoulos și pe diplomatul american Geoffrey Pyatt.

La dezbateri participă și lideri ai mediului de afaceri din sectoare-cheie, precum energie, infrastructură și servicii financiare, într-un context în care deciziile politice sunt tot mai strâns legate de capacitatea economică și de reziliența investițiilor în regiune.