Consilierul prezidential Leonard Orban: "Desi dam vina pe Comisia Europeana pentru birocratia exagerata, de multe ori vina ne apartine noua"

„Politica de coeziune este pusa foarte serios sub semnul intrebarii, in momentul de fata, la nivel comunitar. Scaderea acestor fonduri inseamna ca Romania va pierde bani europeni si in viitor, nu doar in prezent”, a afirmat Leonard Orban, consilierul prezidential pentru afaceri europene.

Aflat la Alba-Iulia, unde se desfasoara un forum de afaceri in cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii, fostul Comisar European a accentuat, intr-un interviu acordat ulterior dezbaterilor, problemele provocate de birocratia exagerata practicata de catre institutiile romanesti insarcinate cu gestionarea fondurilor europene. Aceste institutii simt nevoia sa se protejeze mai mult decat este cazul, astfel incat de multe ori beneficiarii privati renunta la solicitarea fondurilor europene.

Principalele subiecte abordate de catre Leonard Orban:

• „Ceea ce se intampla in procesul de gestionare a fondurilor europene dovedeste niste tare structurale pe care le avem, in ceea ce priveste calitatea guvernarii, la toate nivelurile. De multe ori, nu Comisia Europeana ne-a cerut proceduri atat de stricte. Institutiile romane au simtit nevoia sa se protejeze mai mult decat se protejeaza altii. Oamenii prefera sa fie foarte stricti si sa ceara acte care poate nu se justifica decat sa poata fi acuzati, la un moment dat, ca nu au fost suficient de intransigenti. Domeniul cel mai vulnerabil este cel al achizitiilor, acolo apar marile probleme. Desi dam vina pe Comisia Europeana pentru birocratia exagerata, de multe ori vina ne apartine noua. Lucrurile sunt atat de birocratice incat, de multe ori, administratia locala si multi beneficiari privati spun „nu ne mai trebuie, renuntam”. Aceasta mare problema se naste de multe ori din cerintele institutiilor romanesti, nu din ce ne cere Comisia Europeana.”

• „Comisia Europeana este foarte ingrijorata de rata de absorbtie foarte scazuta a fondurilor europene in Romania. De departe suntem pe ultimul loc in UE. Pierdem bani nerambursabili, nu suntem capabili sa-i cheltuim si atunci ii pierdem. Foarte important este ca la nivel comunitar, in momentul de fata, politica de coeziune este pusa foarte serios sub semnul intrebarii. Din ce in ce mai multe state membre ataca aceasta politica de coeziune. Asta inseamna ca, in negocierea privind viitorul buget al Uniunii (2014 – 2020), vor fi state membre care vor incerca sa aloce mult mai putini bani pentru aceasta politica. Scaderea acestor fonduri inseamna nu numai ca Romania pierde bani in actualul buget al Uniunii, dar ca va pierde bani si in viitor. Pozitia noastra de negociere in cadrul UE este semnificativ slabita. Noi avem un obiectiv foarte clar legat de negocierile privind viitorul buget: sa fim intr-o pozitie bugetara mai favorabila decat suntem in prezent. Adica diferenta dintre ceea ce primim si ceea ce dam la bugetul UE sa fie mai mare decat in perioada 2007-2013. Ganditi-va: cum vom negocia acolo atunci cand ceilalti ne vor spune: „Voi nu puteti sa cheltuiti nici jumatate din banii astia, si vreti mai multi bani in viitor”? Va dati seama cat de fragila va fi pozitia Romaniei cand va negocia chestiuni legate in special de politica de coeziune?” 

• „Exista si birocratie generata de partea romana dar exista si birocratie generata la nivel european. Exista o presiune in special din partea Parlamentului European ca procedurile sa fie foarte stricte, dar exista si o presiune din partea statelor membre ca sa se simplifice aceste proceduri. In momentul de fata sunt negocieri foarte dure legate de aceasta chestiune. Se negociaza nu numai sumele ci si politica de coeziune, politica agricola comuna si modalitatile prin care vor fi cheltuiti banii in perioada urmatoare. Exista o presiune foarte mare, exercitata inclusiv de Romania, pentru a simplifica aceste proceduri.”

• „In ceea ce priveste coruptia (din domeniul absorbtiei fondurilor europene, n.r.): pe undeva, procedurile trebuie sa fie suficient de stricte astfel incat sa elimine riscul de coruptie. Dar pana sa vina semnalele din partea Comisiei Europene, in primul rand vin semnale de la institutiile care gestioneaza aceste fonduri. Din diferite motive, pe anumite zone, procedurile sunt mai complicate la noi, mai birocratice decat sunt in alte state membre. De aceea exista o tendinta de simplificare a acestor proceduri, dar ideea este sa nu se mearga in acea directie care sa creasca riscul de coruptie.”