Pe internet, preluată inclusiv în recomandările Google Discover, circulă de o lună o masivă campanie falsificată cu AI, în care directori de bănci „sunt prinși” când agresează jurnaliști. Această imagine datează de la începutul lunii iunie
Amendate de Consiliul Concurenței cu un total de 710 milioane de euro, băncile din România fac față și unei campanii online masive, începute cu o lună în urmă, când s-a aflat că există o investigație legată de ROBOR. Mai mulți directori de bănci, cu nume și prenume, sunt prezentați în poze false, generate cu AI, cum aleargă jurnaliști cu pistolul în mână.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a spus în comunicatul oficial că decizia a fost luată în unanimitate.
Consiliul Concurenței a explicat cum au fost afectați consumatorii care au credite.
Directorul general al Băncii Transilvania, Omer Tetik, a reacționat: „Decizia Consiliului Concurenței încurajează populismul”. El nu a detaliat.
De aproximativ o lună, din momentul în care BNR a făcut public că băncile sunt vizate de o investigație a Consiliului Concurenței, o campanie falsă publicitară, creată cu Inteligența Artificială și derulată online țintește directorii de bănci. Bancherii sunt prezentați ca agresori în scene violente.
În ultimele zile, narativul campaniei de manipulare s-a modificat. Mesajul e mai larg, social: „Atmosfera se schimbă. Tot mai mulți își pierd răbdarea”. În imagini apar tot directorii de bănci.
Ce arată fotografiile trucate?
În 2025, Comisia Europeană a promis că va obliga marile companii de tehnologie să nu se comporte monopolist și să ia măsuri împotriva campaniilor de dezinformare.
În temeiul Legii privind piețele digitale (DMA), UE a lansat investigații împotriva Apple, Meta și Google. Amenzile au fost comunicate în aprilie 2025: 500 de milioane de euro pentru Apple și 200 de milioane de euro pentru Meta. Împreună 700 de milioane de euro.
Comisia Europeană a acuzat Apple de de prejudiciere a consumatorilor, blocare a alternativelor și neconformare la regulile statelor membre.
În cazul Meta, amenda a prevăzut de asemenea mai multe abateri. Una dintre ele a consemnat că „Meta a forțat utilizatorii europeni să aleagă exclusiv între a-și ceda datele personale pentru publicitate personalizată sau a plăti un abonament lunar pentru a scăpa de reclame”.
Raportate la cifra de afaceri, amenzile pentru Apple și Meta au însemnat aproximativ 0.14% din cifra de afaceri a fiecărei companii. Comisia putea aplica un maxim de 10%.
Criticați pentru că permit campanii de destabilizare în masă
Amenzile au venit după o lungă luptă a forurilor europene de a obliga giganții tech la mai multă responsabilitate.
Alte investigații UE au început în zona neconformării față de controlul reclamelor sau campaniilor false sau care incită la violență. Meta, X și Google sunt referiți critic în documentele recurente ale Comisiei Europene pentru că nu curatoriază conținutul și lasă campanii care propagă, uneori, falsuri și mesaje de destabilizare.
Amenzile din România
Prin comparație, Consiliul Concurenței a amendat băncile din România cu 700 de milioane de euro, egal cu cât a amendat Comisia Europeană pe Apple (500 de milioane) și Meta (200 de milioane).
Astfel arată amenzile comunicate duminică de Consiliul Concurenței la adresa a 10 bănci din România:
Banca Transilvania S.A.: 166,85 milioane EUR (875,74 mil. lei)
Banca Comercială Română SA: 110,00 milioane EUR (577,36 mil. lei)
Raiffeisen Bank România SA: 84,30 milioane EUR (442,49 mil. lei)
UniCredit Bank SA: 82,12 milioane EUR (431,03 mil. lei)
BRD-Groupe Société Générale SA: 78,58 milioane EUR (412,47 mil. lei)
ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 77,33 milioane EUR (405,91 mil. lei)
CEC Bank SA: 63,44 milioane EUR (332,98 mil. lei)
Exim Banca Românească SA: 18,38 milioane EUR (96,49 mil. lei)
Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 16,20 milioane EUR (85,03 mil. lei)
Libra Internet Bank SA: 8,74 milioane EUR (45,86 mil. lei)
Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 5,35 milioane EUR (28,10 mil. lei)
Consiliul Concurenței: „Afectează în mod direct consumatorii”
Consiliul Concurenței a precizat că „băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing”.
„Creșterea ROBOR poate fi favorabilă creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR”, a explicat Consiliul.
Și cum vorbim despre multe credite, a spus Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului, „variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”. Asta înseamnă sume în plus pentru bănci, sume în minus pentru cei care au luate credite.
Durata anchetei, rezultată din comunicat, a fost de trei ani și jumătate.
Amenzi de 7-9% din cifra de afaceri
Dacă ne raportăm la cifra de afaceri, cele 10 bănci au fost sancționate cu sume de peste 5% din cifra de afaceri.
Banca Transilvania, „liderul amenzilor, are o cifră de afaceri de 2,2 miliarde de euro și a primit o amendă de 166 de milioane de euro. În cazul ei, amenda reprezintă 7,5% din cifra de afaceri și 20% din profitul băncii.
A doua bancă de pe listă, ca dimensiune a amenzii, este BCR. Amenda este de 110 de milioane de euro, reprezentând aproximativ 8,8% din cifra de afaceri a băncii.
O campanie virală contra credibilității băncilor
Într-un mesaj public după amendă, Directorul general al Băncii Transilvania, Omer Tetik, a spus pe Linkedin că „Decizia Consiliului Concurenței încurajează populismul și subminează șansele unei relansări economice, într-o perioadă complicată pentru țară și economie, perioadă în care sistemul bancar este pilonul principal al stabilității economice”.
Omer Tetik nu a detaliat la ce s-a referit când a vorbit despre „încurajarea populismului”.
În ultima lună, pe rețelele sociale se derulează o campanie neasumată, creată cu ajutorul Inteligenței Artificiale. În poze trucate se arată diverși jurnaliști, unii de investigație, care sunt alergați cu pistolul în studiourile TV sau sunt bruscați de directori de bancă.
Campania a fost lansată după ce s-a aflat public, la finalul lui aprilie, că băncile sunt obiectul unei investigații a Consiliului Concurenței.
În campania publicitară falsă, directorii de bănci sunt arătați nervoși pentru că „au fost demascați”. Ei agresează ziariști.
Campania susține că jurnaliștii, unii inclusiv de la HotNews, au dezvăluit nereguli ale băncilor și au fost amenințați de directorii acestora. Sau chiar au fost brutalizați. Evenimentele nu au avut loc, toată campania este una de manipulare.
În ultimele zile, s-a schimbat mesajul. Nu se mai vorbește despre violențe ale directorilor de bănci la adresa ziariștilor. Campania, al cărei finanțator și creator este necunoscut până în acest moment, a virat către mesajul unei stări de încordări generale în societate. În fotografii apar însă tot directori de bănci.
„Atmosfera se schimbă. Tot mai mulți își pierd răbdarea”, este mesajul actual campaniei false, generate cu AI. Imaginea de jos datează de la începutul lui iunie.
Mecanismul unor astfel de campanii
Campaniile par atât de evident falsificate încât ele sunt, aparent, ignorate. În realitate, ele ajung la milioane de oameni și sunt crezute, a explicat mecanismul Dragoș Stanca, expert online și directoral BRAT, într-un recent interviu în HotNews.
Firme în paradisuri de anonimat s-au specializat în a face publicitate online pe rețelele sociale sau în publicații românești cu teme precum: „Vrei să afli anul când vei muri?” sau „Fă un test ca să-ți descoperi schița sufletului pereche”.
În spatele a astfel de campanii se ascunde de multe ori „o capcană pentru a atrage persoanele vulnerabile intelectual, cărora apoi să le servească orice tip de alt mesaj”, spune Stanca. După ce sunt microtargetate, acest al doilea mesaj poate fi politic, un kompromat făcut cu AI sau o campanie de creștere a neîncrederii și nemulțumirii sociale.
