Consiliul National Secuiesc ii reclama ministrului Vasile Blaga abuzuri etnice impotriva maghiarilor comise de politisti

Presedintele Consiliului National Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, i-a reclamat, miercuri, ministrului Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, o serie de incidente legate de organele de ordine din judetele Mures si Harghita, care ar fi menite sa intimideze populatia din asa-numitul Tinut Secuiesc, relateaza Agerpres.

Intr-o scrisoare trimisa ministrului Vasile Blaga de liderul CNS, Izsak si-a exprimat „consternarea privind unele masuri intreprinse de organele ordinii publice”, care reprezinta o depasire flagranta a competentelor legale ale organelor in cauza.

Izsak Balazs a dat exemplul viceprimarului comunei Ghindari, judetul Mures, Vass Imre si a cinci consilieri locali, membrii ai CNS, care au fost citati la politie pentru arborarea drapelului Tinutului Secuiesc pe cladirea primariei.

Acesta a sustinut ca primarul si consilierii au fost interogati si obligati sa dea declaratii si ca la aceeasi procedura a fost supus, in luna martie, si un cetatean din Sovata, Toth Ferenc, pentru arborarea aceluiasi drapel, pe cladirea primariei orasului Sovata.

In plus, ministrului i s-a comunicat ca si alti membri ai CNS din judetul Harghita au fost interogati de Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism din Miercurea Ciuc.

„Drapelul Tinutului Secuiesc este un simbol al secuimii, deci al colectivitatii locale, arborat in zeci de localitati pe cladirile primariilor si altor institutii publice din Tinutul Secuiesc. Cercetarea la intamplare, si fara vreun temei legal a doua cazuri din cele zeci de alte cazuri, indica clar ca organele ordinii publice sunt constiente de lipsa temeiului legal a oricarei interventii din partea lor, si nu au urmarit altceva decat intimidarea populatiei locale, depasindu-si atributiile legale”, a aratat Izsak.

Acesta a subliniat ca Consiliul National Secuiesc este un organ de reprezentare publica a doleantei de autonomie a Tinutului Secuiesc, iar proiectul de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc, inaintat de CNS Parlamentului Romaniei, descrie in mod detaliat institutiile regiunii autonome.

„Orice tentativa de influentare a unei optiuni politice codificate intr-un proiect de lege reprezinta o interventie in procesul legislativ, in viata politica, ca atare demersurile organelor Ministerului de Interne descrise mai sus reprezinta o grava incalcare a principiilor statului de drept. Dar chiar daca convingerile noastre nu ar fi cuprinse intr-un proiect de lege, chiar daca am opta pentru modificarea Constitutiei Romaniei, organele Ministerului de Interne nu ar avea dreptul nici atunci sa exercite influenta in privinta convingerilor noastre, in privinta vointei publice exprimate de populatia Tinutului Secuiesc cu ocazia referendumului din anul 2008”, a accentuat Izsak Balazs.

El considera ca abuzurile de putere prezentate mai sus atentioneaza intreaga societate din Romania ca este responsabilitatea tuturor combaterea pericolului transformarii organelor de ordine publica in organe de reprimare politica.

Liderul CNS i-a mai cerut ministrului Administratiei si Internelor sa-i traga la raspundere pe cei vinovati si sa ia masuri ca in viitor sa nu mai aiba loc asemenea evenimente.