Dilema majoră rămasă fără răspuns după Consiliul pentru Pace al lui Trump
Prima reuniune a Consiliului pentru Pace, prezidat de Donald Trump, a avut loc joi la Washington cu scopul reconstrucției Gazei după ani de război. S-au anunțat fonduri de 17 miliarde de dolari și trimiterea unor trupe de stabilizare, însă proiectul se lovește de problema nerezolvată a demilitarizării Hamas și de încălcările armistițiului, potrivit CNN.
Evenimentul care a inclus difuzarea piesei „Gloria” a Laurei Branigan și distribuirea de pălării roșii cu inscripția „USA” a vizat stabilirea unui nou mod de gestionare a conflictelor internaționale și a modului în care Casa Albă ia deciziile, scrie CNN.
În cadrul unui discurs, președintele american Donald Trump a anunțat că nouă țări s-au angajat să acorde peste 7 miliarde de dolari pentru ajutorarea Gazei, sumă la care se adaugă contribuția americană de 10 miliarde de dolari.
De asemenea, mai multe state s-au angajat să trimită trupe pentru o forță de stabilizare, în timp ce FIFA a prezentat, printr-un videoclip generat de inteligență artificială, un ecosistem fotbalistic pentru enclava aflată în ruine.
În prezent, există întrebări importante cu privire la modul în care aceste ambiții mărețe se vor concilia cu realitățile de pe teren din Gaza. Au existat încălcări repetate ale armistițiului impus de Trump, iar situația umanitară din zonă rămâne precară.
Mai mult, scrie CNN, problema cheie a demilitarizării Hamas nu a fost încă rezolvată, ceea ce ridică întrebări cu privire la momentul și modul în care reconstrucția și desfășurarea pot avea loc efectiv.
Ce a spus Trump
În declarațiile sale, Trump, care a încercat să se impună în rolul de pacificator, nu a făcut prea multe pentru a calma îngrijorările cu privire la eforturile consiliului de a înlocui Organizația Națiunilor Unite (ONU), mai notează publicația americană.
„Consiliul Păcii va supraveghea aproape Organizația Națiunilor Unite și se va asigura că aceasta funcționează corespunzător”, a spus el, adăugând că ONU are „un potențial enorm”.
„S-ar putea să mergem și mai departe, acolo unde vedem puncte fierbinți în jurul lumii, probabil că putem face asta foarte ușor”, a declarat Trump la încheierea reuniunii. Aceste afirmații vin în contextul în care președintele american ia în considerare o acțiune militară împotriva Iranului.
Deși rezoluția Consiliului de Securitate al ONU care a împuternicit Consiliul pentru Pace se referă în mod specific la Gaza, carta fondatoare a grupului revendică propria autoritate de a se ocupa de orice conflict teoretic.
Reprezentanții a aproximativ 50 de țări au participat la reuniunea de joi, însă doar jumătate dintre acestea dețin statutul de membru al consiliului. Cealaltă jumătate, incluzând majoritatea participanților din Europa, au fost prezenți în calitate de observatori.
„Este clar că există probleme cu Consiliul pentru Pace”, a declarat un diplomat de rang înalt al Uniunii Europene la Bruxelles, precizând însă că, în absența unui alt mecanism internațional pentru viitorul Gazei, „nu există altă opțiune”.
Multe dintre statele aliate tradiționale ale SUA au refuzat calitatea de membru din cauza preocupărilor legate de misiunea extinsă a organizației, în timp ce Donald Trump a adăugat joi că ar dori ca Rusia și China să se alăture consiliului.
Aaron David Miller, fost negociator al SUA pentru Orientul Mijlociu, a declarat pentru CNN că întâlnirea părea „detașată de realitate”, menționând că planul de demilitarizare nu este pregătit pentru „ora de maximă audiență”.
Maroc, Albania, Kosovo și Kazahstan au angajat trupe și forțe de poliție pentru a stabiliza Gaza, conform declarațiilor lui Donald Trump.
În acest context, Comitetul Național pentru Administrarea Gazei vizează „restabilirea securității prin intermediul unei poliții civile profesionale sub o singură autoritate”, inclusiv formarea a 5.000 de polițiști care să fie detașați în 60 de zile, după cum a declarat președintele comitetului, Ali Shaath. Totuși, comitetul nu a putut intra în Gaza, rămânând blocat la Cairo fără puterea de a-și pune în aplicare deciziile.
Demilitarizarea va fi un proces de lungă durată, fără un calendar stabilit, conform oficialilor americani și aliaților regionali. Deși se caută facilitarea discuțiilor prin guvernul tehnocratic palestinian, Hamas nu a menționat dezarmarea în declarațiile recente, solicitând în schimb deschiderea punctelor de trecere și începerea reconstrucției.
Înaltul reprezentant Nickolay Mladenov, care servește drept legătură cheie între consiliu și comitetul tehnocratic palestinian, a remarcat joi că, pentru a începe reconstrucția, „nu există altă opțiune” decât demilitarizarea completă a Gazei și dezafectarea armamentului din enclavă.
„Banii nu sunt buni dacă nu îi poți cheltui”
Trump a declarat că Bahrain, Qatar, Arabia Saudită, Uzbekistan și Kuweit au donat peste 7 miliarde de dolari pentru ajutorarea Gazei, dar nu a dat detalii despre modul și momentul în care vor fi investiți banii. De asemenea, nu este clar pentru ce anume vor fi folosiți cei 10 miliarde de dolari contribuiți de SUA la consiliu, deși un oficial american a declarat că suma va fi contribuită în următorii ani.
Fostul negociator al SUA pentru Orientul Mijlociu a remarcat că „banii nu sunt buni dacă nu îi poți cheltui”. O parte a problemei, a spus Miller, este că guvernul israelian este puțin probabil să permită construirea de infrastructură în părțile din Gaza pe care nu le controlează sau va insista să inspecteze „fiecare articol”. Cealaltă problemă este reprezentată de atacurile militare continue, a remarcat el.
„Cred că, în circumstanțele potrivite, actorii externi ar putea avea un impact semnificativ. Pur și simplu nu văd cum ceea ce am văzut astăzi ar putea deveni o realitate care ar face Gaza un loc întreg, sigur și prosper”, a încheiat Aaron David Miller.
INTERVIURILE HotNews.ro