Consiliul Superior al Magistraturii, noi argumente pentru a împiedica modificarea legii privind pensiile speciale

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) acuză atacurile constante împotriva magistraților și susține că modificarea condițiilor de pensionare pentru magistrații aflați în funcție va avea ca efect „plecarea iminentă a 600 de magistrați pensionanili”.

CSM a publicat, luni, pe Facebook, o schemă grafică despre „efectele preconizatei modificări a statutului magistraților”.

Cu ce nu sunt de acord magistrații

CSM cere o serie de modificări la proiectul asumat de Coaliție care vizează noile condiții de pensionare a magistraților.

Consiliul a susținut într-un comunicat de presă transmis săptămâna trecută, când mii de procurori și judecători au protestat față de modificările la legea pensiilor speciale, că sistemul judiciar este de acord cu soluția legislativă ca nivelul maxim al pensiei să nu depășească salariul în plată al unui magistrat în activitate, precum și cu stabilirea unui prag de vechime de 25 de ani.

Magistrații spuneau că sunt de acord și cu stabilirea unei vârste de pensionare, însă cer însă o perioadă de tranziție. Astfel, susțin ei, se va „asigura încrederea legitimă a profesioniștilor din sistemul judiciar, care și-au început cariera în temeiul unui cadru juridic diferit”. „Prin urmare, este necesar ca dispozițiile legale să reglementeze o metodă reală de etapizare a creșterii vârstei de pensionare, pe o perioadă de timp rezonabilă, astfel încât să nu se creeze situații discriminatorii între profesioniștii cu o vechime similară în sistemul judiciar, dar cu o vârstă biologică diferită”, se preciza în comunicatul CSM.

De asemenea, potrivit CSM, este „necesar ca soluția legislativă să prevadă un mecanism de pensionare anticipată, cu penalizarea cuantumului drepturilor de pensie, ce există în prezent în legislația care reglementează sistemul public de pensii”. „Este echitabil ca o astfel de posibilitate să fie prevăzută și pentru magistrați, mai ales în condițiile în care, potrivit proiectului de lege, limita de vârstă pentru pensionare urmează a fi majorată considerabil”, menționa sursa citată.

„Apreciem că toate aceste propuneri sunt necesare pentru buna funcționare a sistemului judiciar și pentru garantarea unui act de justiție de calitate, având în vedere că realizarea justiției nu este numai un deziderat, ci o preocupare constantă, ce presupune îndeplinirea cu responsabilitate a acestui serviciu public în beneficiul justițiabilului”, se mai menționa în comunicat.

Cum vrea Coaliția să schimbe regulile: noile condiții de pensionare

Potrivit legii actuale, magistrații se pot pensiona indiferent de vârstă dacă au o vechime de 25 de ani în activitate. Ei beneficiază de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Potrivit amendamentelor asumate de Coaliția de guvernare, regulile se schimbă acum.

Vârsta de pensionare crește de anul viitor etapizat, de la 50 de ani, în 2024, la 60 de ani în 2035.

De asemenea, pensia de serviciu va reprezenta 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent, aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării.

Totodată, se propune un impozit de 15% penstru suma care depășește salariul mediu net.

„Până acum s-a propus un impozit de 30% ce depăşeşte salariul mediu brut pe economie cunoscut şi utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Ultima variantă este cu 15%, dar cu un prag mai coborât şi anume la salariul mediu net, nu brut”, a precizat, recent, ministrul Muncii Marius Budăi.

În România, sunt 5.252 de magistrați pensionari, iar pensia medie de serviciu este de 21.555 de lei, din care 19.902 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.101 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat că se va merge mai departe cu reforma pensiilor speciale, iar în această săptămână legea se va vota de parlament.

Reforma pensiilor speciale este un jalon în PNRR, România riscând să piardă peste 3 miliarde de euro de la UE în caz că nu o face.

Beneficiari de pensii speciale – de serviciu și militare – sunt în jur de 190.000 de persoane, grosul fiind la pensiile militare – aproape 180.000 – unde intră cele de la MAI, MApN, SRI, SIE și STS.