„Conștiința noastră este sub asediu”: Celebrul profesor și autor Michael Pollan trage un semnal de alarmă care ne vizează pe toți 

În noua sa carte, cunoscutul profesor american Michael Pollan explică de ce avem nevoie de o „igienă a conștiinței” pentru a ne apăra de inteligența artificială (AI) și de algoritmii ce ne inundă cu dopamină, relatează The Guardian.

Oamenii dezvoltă atașamente față de chatboți de inteligență artificială, proiectând conștiință asupra unor entități care nu o posedă. 72% dintre adolescenții americani apelează la inteligența artificială pentru companie, conform The New York Times. În schimb, oamenii uită de ei și neagă un comportament vechi de milenii. 

Acest comportament ne spunea că în fiecare zi când ne trezim, ne întoarcem la noi înșine. Vedem camera din jurul nostru, simțim cum corpul nostru se freacă de haine și ne gândim la planurile, grijile și speranțele noastre pentru ziua care începe. Începe să nu mai fie așa.  

Michael Pollan: Experiențele noastre cele mai intime ar putea fi în pericol 

Această experiență interioară căreia îi acordăm prea puțină atenție reprezintă subiectul „A World Appears”, noua carte a lui Pollan.

Acesta are în spate o carieră de jurnalist și profesor la universitățile Harvard și Berkeley. În ultimii 25 de ani a devent cunoscut la nivel mondial datorită unor bestsellere precum „Dilema omnivorului”, „Cum să-ți schimbi mintea” sau „Botanica dorinței”.

Pollan argumentează în noua sa carte că experiențele noastre cele mai intime, cele ale noastre cu noi înșine, ar putea fi în pericol, după ce a sugerat recent că oamenii au nevoie de o „igienă a conștiinței” pentru a-și apăra lumea interioară împotriva unor invadatori care încearcă să pătrundă în ea. 

Capacitatea noastră de a sta cu propriile gânduri și de a percepe lumea, susține el, este afectată tot mai mult de algoritmi concepuți pentru a ne stimula receptorii de dopamină și a ne capta atenția. 

Avem cu toții un lucru „extrem de prețios”

Pollan a explicat într-un interviu acordat The Guardian că, în cazul „igienei conștiinței”, el se referă în mod specific la conștiința umană – „acest spațiu privat al interiorității în care ne bucurăm de un grad foarte ridicat de libertate mentală”, după cum o descrie.

„Este spațiul în care visăm cu ochii deschiși, ne lăsăm mintea să rătăcească, vorbim cu noi înșine, iar acest lucru este extrem de prețios”, subliniază Pollan.

Acum în vârstă de 71 de ani, el spune că, pe parcursul scrierii noii sale cărți, și-a dat seama că conștiința noastră este sub asediu și că este poluată de mai multe lucruri separate. În cazul SUA, țara sa natală, el îl invocă pe președintele Donald Trump, afirmând că nu își amintește de vreo altă perioadă în care „politica și acțiunile și declarațiile unei singure persoane să fi pătruns în mințile noastre într-un mod comparabil”.

Pollan trece apoi la social media.

Rețelele de socializare fac bani din atenția noastră

 „Trăim cu toții alături de algoritmi concepuți pentru a ne acapara atenția. Atenția este conștiință. Este o parte a conștiinței. Prin atenție ne orientăm conștiința acolo unde dorim – dar pierdem tocmai partea legată de dorință. Algoritmii sunt atât de buni la a ne agăța și a ne dirija atenția nu acolo unde vrem noi să o ducem, ci acolo unde vor ei, pentru că o monetizează. Vând atenția noastră”.

El trage un semnal de alarmă și asupra unei „evoluții noi”: chatboții alimentați de AI, despre care afirmă că nu doar că ne „sparg” atenția, ci și capacitatea de a forma atașamente emoționale. 

„Citim despre oameni care se îndrăgostesc de chatboți, oameni care îi folosesc drept terapeuți, oameni care îi folosesc ca prieteni, copii care vin acasă de la școală și vor să-i povestească chatbot-ului lor ce s-a întâmplat peste zi înainte de a le spune părinților”, deplânge profesorul.

Chatboții nu posedă conștiință

El amintește că acești chatboți nu sunt conștienți, dar pretind că sunt. Iar oamenii îi tratează ca atare, ca având conștiință. „Și acesta este un atac asupra conștiinței noastre – unul care vizează o parte mai profundă și mai semnificativă a ei decât simpla captare a atenției”, argumentează acesta.

Pollan admite că pentru unii oameni este foarte greu să rămână singuri cu propriile gânduri, și că propria minte poate fi un loc înfricoșător. 

El dă drept exemple persoanele care au suferit traume și au tendința de a rumina. „Înțeleg de ce ar putea dori o experiență mentală estompată. Dar aceasta este, de fapt, doar un analgezic. Nu va rezolva niciun fel de problemă”, subliniază Michael Pollan.

El afirmă că, la finalul noii sale cărți există un vers dintr-un poem al poetei americane Jorie Graham, care a avut un efect uriaș asupra sa: „Asta este ceea ce nu e în regulă: noi, numai noi, oamenii, putem să ne retragem din noi înșine și să nu fim pe deplin aici”.

„Ce animal își poate permite să fie mai puțin decât complet conștient?”

„Când ea formulează lucrurile astfel – numai noi, oamenii’ – îți dai seama: ce animal își poate permite să fie mai puțin decât complet conștient? Ar fi mâncat. Îți dai seama că tehnologia noastră și această structură elaborată a civilizației ne oferă libertatea de a nu fi prezenți, adică de a nu fi conștienți. În mod normal credem că suntem mai conștienți decât animalele, dar există și un sens în care ele sunt mai conștiente decât noi. Este un lux să te ‘deconectezi’ de la conștiință”, argumentează profesorul.

Pollan afirmă totodată că este foarte interesant să comparăm inteligența artificială cu animalele, pentru că particularitatea inteligenței artificiale este că ne vorbește în limba noastră, la persoana întâi. Este „un fapt uimitor”, spune el, pe care deja cu toții îl luăm ca pe ceva de la sine înțeles.

„Ne entuziasmăm când balenele comunică între ele, dar nu știm ce își spun. Și totuși, cu siguranță balenele sunt mai conștiente decât un chatbot. Noi suntem ușor de păcălit”, conchide Michael Pollan în interviul acordat The Guardian.