Contre între șefii parchetelor militare după preluarea dosarului în care este cercetat comandantul Bazei Kogălniceanu: „Contravine principiilor de etică profesională”

Dosarul în care comandantul Bazei Aeriene „Mihail Kogălniceanu”, generalul Nicolae Crețu, este cercetat pentru neraportarea unui incendiu și falsificarea unui ordin de serviciu a fost preluat de Parchetul Curții Militare de Apel de la Parchetul Tribunalului Militar București într-un moment în care urmărirea penală era avansată și „după ce a fost clară direcţia spre care previzibil se îndrepta ancheta”, acuză instituția de la care a fost preluat cazul, condusă de procurorul Bogdan Pîrlog.  

Șeful Bazei Aeriene „Mihail Kogălniceanu”, generalul Nicolae Crețu, a fost audiat de procurorii Parchetului Tribunalului Militar București în 11 iunie, când i s-a adus la cunoștință că are calitate de suspect. Două zile mai târziu, pe 13 iunie, procurorul general al Parchetului Curții Militare de Apel (PCMA) București, Marius Cătălin Strâmbei, a cerut ca dosarul să fie trimis unității pe care el o conduce.

Dosarul a fost trimis acestei structuri de parchet în 18 iunie, însă ordonanţa de preluare a fost emisă de procurorul general militar două zile mai târziu, pe 20 iunie.   

În aceeași zi, conducerea Parchetului Curții Militare de Apel a explicat, într-un comunicat de presă, motivele preluării dosarului în care este cercetat șeful Bazei „Mihail Kogălniceanu”. A invocat un ordin emis în septembrie 2023, prin care s-a stabilit preluarea tuturor dosarelor penale care au ca obiect fapte săvârşite de militari în județele Constanţa şi Tulcea, dat fiind deficitul de personal cu care confrunta Parchetul Militar Bucureşti. Astfel, în perioada 2023-2025, Parchetul Curții Militare a preluat preluat 407 dosare de la Parchetul Tribunalului Militar București.

„Acest dosar penal făcea parte din categoria cauzelor ce fac obiectul Ordinului nr. 15/2023, respectiv trebuia înaintat de îndată la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București în vederea preluării. Menționăm că în cuprinsul sesizării era indicată o altă persoană drept presupus făptuitor. De asemenea, având în vedere faptul că Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel primise o informare cu privire la incidentul petrecut pe raza județului Constanța, la data de 09.04.2024, în aplicarea Ordinului nr. 15/2023, s-a trimis prim-procurorului militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti solicitarea expresă de a înainta acest dosar pentru preluare în temeiul art. 325 Cod proc.pen. Cu nerespectarea dispozițiilor obligatorii ale procurorului ierarhic superior date în scris și în conformitate cu legea, prim-procurorul militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti a refuzat transmiterea dosarului la acel moment”, a argumentat conducerea Parchetului Curții Militare de Apel, în comunicatul de presă.

Un ordin care „încalcă flagrant dispoziţiile legale”

Prim-procurorul Parchetului Tribunalului Militar București, Bogdan Pîrlog, susține că o parte dintre informațiile transmise de conducerea Parchetului Curții Militare sunt neadevărate, iar ordinul invocat este „nelegal”.

„Respectivul dosar a fost înregistrat pe rolul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalului Militar Bucureşti ca urmare a unei sesizări din oficiu la data de 12.04.2024, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omisiunea sesizării, faptă prevăzută de articolul 267 alineatul 1 Cod penal, faptă săvârşită în municipiul Bucureşti, astfel încât aceasta nu a făcut obiectul ordinului 15/18.09.2023 al procurorului general militar privind preluarea cauzelor penale de pe rolul unităţii noastre de parchet ce au ca obiect fapte săvârşite pe raza judeţelor Constanţa şi Tulcea. De altfel, nu a existat în data de 09.04.2024 o solicitare expresă de preluare dosar, întrucât nici nu era înregistrat la noi un dosar care să poată fi preluat. Totodată, este ilogic să presupunem că procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel ar fi stat în pasivitate timp de peste un an şi două luni raportat la un presupus refuz de a fi trimis dosarul în vederea preluării”, afirmă prim-procurorul Pîrlog, într-un comunicat transmis luni.

Ordinul invocat de conducerea Parchetului Curții Militare este criticat de conducerea Parchetului Tribunalului Militar București pe motiv că „încalcă flagrant dispoziţiile legale”. Mai exact, tinde spre modificarea dispoziţiilor legale exprese cuprinse în Legea 304/2022 care stabileşte în anexa acestuia judeţele care intră în circumscripţia Parchetului Militar de  pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti:

„Preluarea cauzelor din cele două judeţe nu contribuie într-un mod semnificativ la „ajutorarea” unităţii noastre de parchet, ci a reprezentat de la început un pretext de umflare artificială a statisticii unei unităţi cu activitate extrem de redusă şi pentru a justifica aparent menţinerea unei structuri informale de parchet la Constanţa, în cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, în baza unor criterii de natură personală, deşi nici legea şi nici regulamentul nu permit sau nu prevăd acest lucru”.

„Dosarul a fost luat după ce direcția anchetei era clară”

Conducerea Parchetului Tribunalului Militar București mai spune că în dosarul în care este cercetat șeful Bazei Kogălniceanu au fost făcute multiple activităţi de urmărire penală, inclusiv percheziţii informatice, ridicări de înscrisuri, audiere de martor, audiere de suspect, urmărirea penală fiind una avansată:

„Dosarul a fost solicitat de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel în vederea efectuării urmăririi penale, după emiterea ordonanţei de efectuare în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul în cauză, precum şi după audierea acestuia, practic, după ce a fost clară direcţia spre care previzibil se îndrepta ancheta. Fără a da curs speculaţiilor apărute în spaţiul public privind motivul preluării dosarului, apreciem că preluarea unui dosar aflat într-o fază avansată de urmărire în care procurorul de caz de la care se preia dosarul a depus numeroase eforturi, lucrând constant şi eficient în acel dosar, contravine principiilor de etică profesională şi cooperare loială”.

Prim-procurorul Bogdan Pîrlog a precizat că în urmă cu aproximativ o lună înainte de preluarea dosarului a discutat cu procurorul general al PCMA despre acest dosar: „Întrucât cercetările erau într-o fază avansată şi procurorul de caz progresase în mod evident, s-a convenit că nu este cazul să se preia acea cauză, aspect cu care a fost de acord şi procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel”.