Controverse: maghiarii vor invata romana ca limba straina plus geografia si istoria in limba materna. Kelemen Hunor: Eu zic sa nu va faceti griji

Guvernul si-a asumat joi raspunderea in fata Parlamentului pe legea Educatiei Nationale. Printre cele mai importante modificari aduse de lege se numara dreptul dat minoritatilor nationale de a studia si istoria si geografia in limba materna, in timpul gimnaziului si al liceului, si faptul ca minoritatile vor invata limba romana in regim de limba straina. Sunt acestea castiguri reale pentru minoritati sau doar puncte de imagine? Modificarile vin din nevoia de a apara identitatea culturala, sustine ministrul Culturii, Kelemen Hunor. Democrat-liberalul Ioan Oltean vorbeste despre „un compromis” intre PDL si UDMR, in timp ce specialistii din domeniu spun ca elevii apartinand minoritatilor nationale vor porni la drum cu un handicap: nu vor sti limba romana, iar integrarea pe piata muncii va fi anevoioasa.

Ce aduce nou Legea Educatiei in ceea ce priveste minoritatile:

• „In cadrul invatamantului preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale, toate disciplinele se studiaza in limba materna, cu exceptia disciplinei Limba si literatura romana”. „In invatamantul primar, gimnazial si liceal cu predare in limbile minoritatilor nationale, disciplinele Istoria si Geografia Romaniei se predau in aceste limbi, dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare in limba romana, cu obligatia transcrierii si a insusirii toponimiei si a numelor proprii romanesti si in limba romana”. Prin aceste articole din lege, minoritatile nationale au obtinut dreptul de a studia si istoria si geografia in limbile minoritatilor, in timpul gimnaziului si al liceului; pana acum, istoria si geografia se studiau in limba materna numai in clasele primare.
• „Disciplina Limba si literatura romana se preda, pe tot parcursul invatamantului preuniversitar, dupa programe scolare si manuale elaborate in mod special pentru minoritatea respectiva”. Ceea ce inseamna ca minoritatile vor invata limba romana in regim de limba straina. 
• „Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale, cu mai multe unitati de invatamant cu predare in limbile minoritatilor nationale, functioneaza cel putin o unitate scolara cu personalitate juridica, pentru fiecare limba materna, indiferent de efectivul de elevi. In cadrul unitatilor de nivel gimnazial sau liceal, cu predare in limbile minoritatilor nationale, singulare in municipiu, oras sau comuna se acorda personalitate juridica, indiferent de efectivul de elevi”.
• „In invatamantul gimnazial cu predare in limbile minoritatilor nationale se introduce, ca disciplina de studiu, istoria si traditiile minoritatilor nationale respective, cu predare in limba materna”.

Kelemen Hunor: Eu zic sa nu va faceti griji pentru tinerii care isi termina studiile in alta limba

„Pe mine ma amuza ca se pune problema angajarii” tinerilor absolventi de scoli cu predare in limbile minoritatilor nationale, a declarat ministrul Culturii, Kelemen Hunor. Contactat de HotNews.ro, acesta a lansat urmatorul mesaj: „eu zic sa nu va faceti griji pentru ei”. „Cei care sunt destepti si se tin de scoala vor invata si romana si o alta limba si nu vor avea probleme la angajare. Numai daca inveti se poate sa te angajezi fara probleme”, a explicat ministrul, precizand ca „acum este greu pentru toata lumea sa se angajeze”. In alta ordine de idei, nu se pune problema existentei unei nevoi sociale de a invata in limba materna, ci nevoia de a apara identitatea culturala, a precizat Kelemen Hunor.

Daniel Funeriu: Daca minoritatile invata mai bine istoria si geografia in limbile materne, de ce sa ne opunem?

Iata ce spune ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, despre cele trei puncte din Legea Educatiei care privesc minoritatile: „interesul educational este ca acei elevi sa invete istoria si geografia. Daca ei o fac mai bine in limba lor materna, de ce sa ne opunem? In acelasi timp, (…) minoritatile nationale vor putea invata limba romana dupa manuale special facute pentru ei. Nu exista o modalitate mai buna de a-l impiedica pe un elev de 6 ani care nu stapaneste limba romana sa invete limba decat a-i pune in fata un manual facut pentru romani, din care nu intelege nimic”. Referitor la informatiile potrivit carora aceste puncte reprezinta o concesie facuta UDMR-ului pentru ca PDL sa nu pice la motiune pe votul UDMR, Funeriu a declarat ca nu a actionat niciodata „sub santaj sau presiune”.

In ceea ce priveste acordarea de personalitate juridica scolilor cu predare in limbile minoritatilor, Funeriu sustine ca aceasta prevedere „nu ar duce la crearea de foarte multe noi personalitati juridice”. Este vorba despre scoli care, prin aceasta modificare, vor avea o structura proprie de conducere. Manualele realizate conform noilor prevederi ale legii vor fi tiparite pe banii statului, dar ele „nu reprezinta un cost semnificativ”. „O angajare bugetara in acest context al manualelor speciale de limba romana pentru minoritati nu reprezinta o implicare financiara substantiala”, a precizat Funeriu.

Timea Racz, absolventa de liceu de limba maghiara: Doua materii nu pot sa rapeasca din oportunitatile tinerilor absolventi ai acestor scoli

Timea Racz este absolventa unui liceu de limba maghiara, din Cluj, si sustine ca solutia cea mai buna pentru minoritati ar fi „o educatie bilingva”. „Educatia de baza ar trebui sa fie in maghiara, dar cu explicatii in limba romana. Trebuie sa stim numele oficial al personalitatilor istorice, al marilor evenimente, al localitatilor”, sustine aceasta. In ceea ce priveste dreptul ca minoritatile nationale sa studieze si istoria si geografia in limba materna, in timpul gimnaziului si al liceului, Timea Racz este de parere ca „doua materii in plus sau in minus nu pot sa rapeasca din oportunitatile tinerilor absolventi ai acestor scoli”. „Eu nu am avut probleme in a ma integra la locul de munca si nici colegii mei nu stiu sa fi avut probleme in a se angaja”, a continuat aceasta. Intrebata la ce scoala si-ar trimite copiii, aceasta a declarat: „la o scoala cu predare in limba maghiara, in mod sigur, pentru ca la o scoala in limba romana nu ar avea posiblitatea sa invete limba si literatura maghiara. Si pentru ca ar fi dificil pentru un copil care acasa vorbeste maghiara sa inteleaga matematica, de exemplu, daca materia ar fi predata folosind termenii de specialitate in romana”.

Cum se vad modificarile aduse la lege, prin ochii profesorilor din sudul tarii

„Minoritatile nationale se auto-pacalesc daca sustin ca traditiile lor sunt mai importante decat integrarea pe piata muncii. Ce angajator isi va permite sa plateasca un salariat care nu cunoaste bine limba tarii in care se afla? Pe de alta parte, cat de bine o sa stie limba romana un tanar care termina scoala in limba materna, iar acasa vorbeste de asemenea in limba materna? Raspunsul il va da piata muncii, dar ei se pacalesc singuri trecand peste limitele pragmatice, pentru conservarea unui mod de viata”, a explicat pentru HotNews.ro Stefan Vlaston, presedintele Asociatiei Profesionale pentru Educatie si Cercetare – Edu Cer. In ceea ce priveste existenta unui numar „suficient” de profesori care sa predea in limbile minoritatilor nationale, aici „nu este nicio problema”. „Ei au resursele lor pe care le conserva si nu intampina probleme la acest capitol”, sustine Vlaston.

Gheorghe Paun este profesor de limba franceza la un liceu teoretic din judetul Ialomita si sustine ca „modificarile legislative ii vor afecta in primul rand pe copiii care apartin minoritatilor nationale. Si ii vor afecta in mod negativ, pentru ca dupa 12 ani in care inveti intr-o alta limba decat cea a tarii in care te afli, vei afla mari probleme de integrare. Sa luam exemplul unui elev care a terminat 12 clase si vrea sa se angajeze.

Primul blocaj pe care il va avea va fi la interviul de angajare, pentru ca el nu va cunoaste bine limba in care se desfasoara acest interviu. Apoi cum se va integra el intr-o colectivitate in care toti vorbesc limba romana la perfectie, iar el nu? Eu cred ca vom avea de-a face cu insule de tineri care nu se vor putea adapta decat foarte greu la cerintele sociale ale tarii in care traiesc. Foarte putini sunt cei care, la finalul liceului, stapanesc limbile straine invatate in scoala la perfectie. Ce se va intampla cu acesti tineri, care vor invata limba romana ca limba straina?”

Mihai Stoica, specialist in resurse umane: „Limba va reprezenta un handicap pe piata muncii”

Nicaieri in Romania nu exista job-uri in care cunoasterea temeinica a limbii romane sa nu fie o necesitate, sustine Mihai Stoica, specialist in resurse umane. Acesta a declarat pentru HotNews.ro ca tinerii care cunosc mai bine o alta limba decat pe cea romana au dificultati de adaptare oriunde ar lucra. „Chiar si in multinationale, cea de-a doua limba este ceruta de obicei pentru realizarea unor documente. Insa comunicarea de zi cu zi se face in limba romana. Ceea ce ma face sa sustin ca tinerii care vor iesi dintr-un astfel de sistem de scolarizare se vor confrunta cu un handicap din start. Limba va reprezenta o prima bariera, pe care nu este usor sa treci”, a explicat Stoica.

Guvernul a hotarat in urma cu trei saptamani sa-si angajeze raspunderea in Parlament pentru Legea Educatiei Nationale. Decizia a fost luata deoarece dezbaterile si adoptarea Legii Educatiei au fost blocate in Senat, a explicat premierul Emil Boc. Este pentru a doua oara cand Executivul isi asuma raspunderea pe Legea Educatiei, dupa ce anul trecut un proiect elaborat de fosta guvernare PDL-PSD a fost adoptat astfel. Curtea Constitutionala l-a declarat insa neconstitutional, motivand ca asumarea raspunderii nu era oportuna si ca dezbaterea in procedura obisnuita in Parlament ar fi permis societatii civile implicarea in problema educatiei nationale.

Acum, Guvernul se afla in aceeasi situatie, iar CCR ar putea declara din nou neconstitutional proiectul. Democrat-liberalii sustin insa ca e vorba despre un „compromis” cu UDMR pe „o problema delicata”, si nu de un santaj. „E o problema delicata. Nu putem vorbi de un santaj. Cand esti la guvernare, e nevoie si de anumite compromisuri, asta este, intelegeti?”, a declarat vicepresedintele democrat-liberal Ioan Oltean. Potrivit acestuia, in cazul legii educatiei „nu e vorba de santaj”, ci de un compromis facut pentru „pentru un invatamant foarte serios si corect in Romania”, transmite Agerpres.

„Legea a trecut prin Camera Deputatilor in conditiile in care presedintele acestei comisii este membru marcant al PSD, si nu trece prin Senat, unde presedinte de comisie este membru marcant al PDL. (…) Legea a trecut printr-o dezbatere serioasa in comisiile de specialitate al Camerei Deputatilor, iar proiectul pentru care guvernul isi asuma raspunderea este cel care a trecut prin Camera Deputatilor, amendat de catre parlamentari, in urma unor discutii si cu lideri de sindicat ai invatamantului preuniversitar si ai invatamantului universitar si cu toti cei care au fost interesati ca aceasta lege sa capete un continut cat de cat realist si adecvat realitatilor din Romania”, a explicat Oltean.