Sari direct la conținut

Coplata în sănătate. Exemplu de calcul: cât costă acum o operație la un spital privat și cu cât va scădea prețul ei dacă se introduce "coplata la privat"

HotNews.ro
Coplata în sănătate. Exemplu de calcul: cât costă acum o operație la un spital privat și cu cât va scădea prețul ei dacă se introduce "coplata la privat"

Pacienții vor plăti mai puțin decât în prezent pentru o operație la un spital privat în cazul în care se va introduce „coplata la privat” promisă de ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a confirmat, pentru HotNews.ro, Cristian Hotoboc, președintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private din România. Costul unei intervenții chirurgicale simple, precum apendicita, este acum în jur de 6.000 de lei la privat, sumă căreia i se adaugă 2-3 zile de spitalizare a câte 1.000 – 1.500 de lei pe zi. O parte din această sumă va fi acoperită (decontată) în premieră de Casa de Asigurări de Sănătate. Vezi mai jos un exemplu de calcul: cu cât ar putea plăti mai puțin pacienții care optează pentru clinici private.

Info pe scurt:

  • Practic, Casa de Asigurări de Sănătate va acoperi suma pe care CNAS o decontează în prezent pentru respectiva operație și zilele de spitalizare aferente într-un spital de stat, explică președintele PALMED, Cristian Hotoboc. Dacă va opta pentru a face respectiva operație la privat, pacientul va mai plăti doar diferența dintre suma decontată de CNAS pentru operație (cât costă la stat) și prețul de la clinica privată.
  • Un proiect de Ordonanță de Urgență în acest sens a fost postat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătății, însă proiectul de act normativ nu specifică în mod clar că este vorba despre introducerea coplății la privat și a creat inițial confuzie: s-a crezut că este vorba despre coplată pentru serviciile medicale publice.
  • Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a explicat că proiectul de OUG nu vizează introducerea coplății pentru serviciile medicale de stat, ci își propune ca pacienții care optează pentru servicii medicale la privat să plătească mai puțin, după ce CNAS va deconta parțial costul serviciilor.
  • Furnizorii de servicii medicale private contactați de HotNews.ro confirmă spusele ministrului Săntății și faptul că au avut numeroase discuții cu Ministerul Sănătății pe această temă. Ei spun că măsura este bună atât pentru pacienți, cât și pentru clinicile private.
  • Exemplu de calcul:

Casa de Asigurări de Sănătate decontează, în prezent, în jur de 1.200 – 1.500 de lei pentru o operație de apendicită într-un spital de stat, la care se adaugă zilele de spitalizare – în jur de 100 – 200 de lei pentru o zi de spitalizare, în funcție de complexitatea tratamentului.

Acest lucru înseamnă că, din suma totală pe care pacientul o plătește în prezent pentru operația de apendicită la un spital privat, care poate ajunge la aproximativ 9.000 – 10.000 de lei (costul intervenției aproximativ 6.000 de lei + costul zilelor de spitalizare 2.000 – 3.000 de lei), pacientul va scuti aproximativ 1.500 – 2.000 de lei, sumă ce ar urma să fie decontată de Casa de Asigurări de Sănătate (echivalentul costului operației respective într-un spital de stat – aproximativ 1.200 – 1.500 de lei + costul zilelor de spitalizare – în jur de 100 – 200 de lei pe zi, cât decontează CNAS pentru o operație într-un spital de stat).

Acest calcul arată că, din totalul de 9.000 – 10.000, cât costă intervenția și zilele de spitalizare la privat, pacientul va plăti aproximativ 8.000 – 8.500 de lei, restul banilor urmând să fie decontați de Casa de Asigurări de Sănătate, care decontează, în prezent, operația respectivă doar la stat.

Acest calcul arată că „coplata la privat”, despre care vorbește ministrul Sănătății, Sorina Pintea, poate duce la scăderea cu un procent de 10%, 15% sau chiar 20% a costurilor plătite de pacient pentru serviciile medicale de la privat.

  • Cristian Hotoboc: Măsura este bună atât pentru pacienți, cât și pentru clinicile private

Măsura este bună atât pentru pacienți, cât și pentru clinicile private, spune Cristian Hotoboc, președintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private din România (PALMED).

Potrivit acestuia, o clinică privată are costuri mult mai mari în cazul unei operații, comparativ cu un spital de stat, deoarece clinica privată trebuie să acopere din prețul operației inclusiv costurile cu salariile, ceea ce nu este valabil și pentru spitalul de stat (costurile cu salariile sunt acoperite separat).

Cristian Hotoboc atrage atenția și asupra faptului că, în acest moment, o parte dintre costurile unei astfel de intervenții la privat nu sunt întotdeauna transparente, ci, în multe cazuri, sunt rezultatul unei negocieri a reprezentanților clinicii cu pacientul.

„Nu exista o transparență, furnizorul nu putea face publice aceste prețuri”, din cauza unor limitări legislative, arată Cristian Hotoboc. „Era o negociere cu fiecare pacient în parte, ceea ce este aberant și poate să ducă și la niște prețuri mai mari plătite de pacient”, adaugă Cristian Hotoboc.

Cristian Hotoboc atrage atenția că „Așa cum este legea acum, furnizorul nu are voie să încaseze absolut nimic de la pacient. Și atunci, furnizorul ar trebui ori să pună pacientul să plătească toată procedura sau poate să îl pună să plătească diferența dintre suma decontată de Casă și costul real, dar nu în cadrul aceleiași investigații, pentru că nu este permis în momentul de față. Atunci, s-a găsit această alternativă, ca pacienții să poată să aibă acces și în sistemul privat, adică măcar partea aceea de asigurări sociale de sănătate să i se deconteze și în sistemul privat, la modul cel mai transparent posibil.”

Cristian Hotoboc mai subliniază și că, din momentul în care prețurile pentru serviciile medicale private vor fi „la vedere, va exista o concurență mult mai acerbă” și, în opinia sa, sunt șanse mari ca tarifele să scadă: „Mă duc dincolo dacă nu îmi faci o reducere suplimentară”.

Președintele PALMED mai spune că furnizorii de servicii medicale private fac demersuri de ani de zile pentru ca CNAS să deconteze o parte din aceste servicii.

Cristian Hotoboc atrage atenția și asupra faptului că până ca măsura să producă efecte va mai dura: în afara aprobării proiectului de OUG postat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătății, va fi nevoie și de contract-cadru și de normele de aplicare a contractului-cadru: „E doar un prim pas, nu se modifică nimic mâine și nici măcar după intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență.”

  • Sorina Pintea spune că pacienții care se tratează la privat vor plăti mai puțin, prin introducerea coplății

Proiectul de Ordonanță de Urgență postat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătății nu vizează introducerea coplății pentru serviciile medicale de stat, ci introducerea în legislație a posibilității ca pacienții care vor să se trateze la spitale și clinici private să plătească mai puțin: ei ar urma să nu mai suporte costurile integrale, ci doar „diferența dintre tariful decontat de CNAS și costul real al serviciului”, afirmă ministrul Sănătății, Sorina Pintea.

„Nu este vorba despre o coplată, este mai degrabă o contribuție personală. Este vorba de o plată care se adresează zonei private. Pacienții (care doresc să se trateze la privat – n.red.) vor plăti diferența dintre tariful decontat de CNAS și costul real al serviciului, la furnizorii privați aflați în contract cu CNAS. Nu este o împovărare a pacienților. Până acum, ei plăteau costul unei zile de spitalizare la privat la 1.000 – 1.500 de lei. Am propus această modificare legislativă după consultări cu PALMED (Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private) pentru a scoate din zona gri aceste plăți pe care pacienții oricum le făceau. În momentul în care există un act medical pentru care CNAS plătește o sumă, am preferat să scot din zona gri această situație. Se vor stabili niște limite maxime pe care privații nu vor avea voie să le depășească pentru anumite tipuri de servicii”, a precizat Sorina Pintea joi, la Digi 24.

  • Ce scrie în proiectul de OUG postat pe site-ul Ministerului Sănătății

Proiectul Ordonanței de Urgență postat în dezbatere publică pe site-ul Ministerul Sănătății prevede că: „Având în vedere că statul are, pe de o parte, obligația de asigurare a sănătății publice, prin accesul populației la servicii medicale, și, pe de altă parte, obligația de a asigura utilizarea eficientă a fondurilor alocate acestui scop, astfel încât să fie atins potențialul maxim al sistemului public de sănătate din România, întrucât neadoptarea de măsuri ar avea impact direct asupra sănătății publice și ar conduce la afectarea intereselor cetățenilor în considerarea faptului că se impune crearea cadrului legal astfel încât să fie identificate pârghiile necesare acoperirii costurilor reale ale servciilor medicale, în special pentru segmentul spitalizării continue, a ambulatoriului clinic de specialitate si ambulatoriului paraclinic întrucât neadoptarea de măsuri imediate, prin ordonanţă de urgenţă, ar conduce la reale dificultăţi în ceea ce priveşte o funcţionare optimă a întregii activităţi medicale, cu consecinţe serioase în ceea ce priveşte utilizarea eficientă a fondurilor publice şi furnizarea unei asistenţei medicale de calitate pacienţilor, în considerarea faptului că statul are obligația respectării Constituției, ca și garant al dreptului la ocrotirea sănătăţii și trebuie, prin Ministerul Sănătății, să ia măsuri pentru ocrotirea sănătăţii publice, având în vedere că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă a căror reglementare nu poate fi amânată.”

Ce ar urma să se schimbe în Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, potrivit proiectului de OUG postat pe site-ul Ministerului Sănătății:

1. La articolul 230 alineatul (2), lit. e) se modifică și va avea următorul cuprins:

e) să beneficieze de rambursarea tuturor cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizării cu medicamentele, materialele sanitare şi investigaţiile paraclinice la care ar fi fost îndreptăţiţi fără contribuţie personală, în condiţiile impuse de contractul-cadru, cu excepția contribuției personale pe care aceștia o plătesc direct furnizorului de servicii medicale;

3. La articolul 237 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Serviciile medicale curative ale căror costuri sunt suportate din fond și care pot atrage contribuția personală a pacientului sunt:…

Lista serviciilor medicale „care pot atrage contribuția personală a pacientului ” nu apare în proiectul de act normativ, în acest moment.

1. Descrierea situaţiei actuale (potrivit proiectului de act normativ):

„Conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, asigurații au dreptul să beneficieze de rambursarea tuturor cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizării cu medicamentele, materialele sanitare şi investigaţiile paraclinice la care ar fi fost îndreptăţiţi fără contribuţie personală, în condiţiile impuse de contractul-cadru.

Totodată, potrivit art. 237 din Legea nr. 95/2006 sunt enumerate strict serviciile medicale curative ale căror costuri sunt suportate din fond fără o reglementare expresă a acestor servicii respectiv contribuția personală a pacientului.”

2. Schimbări preconizate (potrivit proiectului de act normativ):

„Prin modificările propuse prin acest proiect se crează cadrul legal astfel încât să se asigure contribuția personală a pacienților în vederea acoperirii costurilor reale ale serviciilor medicale, în special pentru segmentul spitalizării continue, a ambulatoriului clinic de specialitate și ambulatoriul paraclinic.

Aceste modificări se impun întrucât neadoptarea de măsuri imediate, prin prezentul act normativ ar conduce la reale dificultăţi în ceea ce priveşte o funcţionare optimă a întregii activităţi medicale, cu consecinţe serioase în ceea ce priveşte utilizarea eficientă a fondurilor publice şi furnizarea unei asistenţei medicale de calitate pacienţilor.”

  • Ministerul Sănătății susține că „nu intenționează să introducă coplata pentru serviciile acordate in unitățile sanitare de stat”

Ministerul Sănătății a emis, joi, ulterior apariției în presă a subiectului, o informare în care arată că „nu intenționează să introducă coplata pentru serviciile medicale acordate în unitățile sanitare de stat”.

Potrivit reprezentanților Ministerului Sănătății, „proiectul pus în dezbatere publică urmărește o abordare legislativă unitară care este necesară pentru a da posibilitatea persoanelor asigurate în sistemul public de asigurări sociale de sănătate să beneficieze de servicii medicale la furnizorii privați aflați în contract cu CNAS, cu plata de către asigurat numai a diferenței dintre tariful furnizorului privat și cel suportat de CNAS, cu informarea și acordul in prealabil al acestuia. Proiectul se află în dezbatere publică.”

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro