Corespondență din Varșovia. „Scenariul românesc” – coșmarul pe care îl invocă ambele tabere, liberalii și conservatorii, care se înfruntă în alegerile prezidențiale poloneze

Guvernul liberal din Polonia a creat un program numit „Umbrela Electorală”, menit să monitorizeze spațiul online și să combată dezinformarea și atacurile cibernetice rusești în preajma alegerilor, pentru a nu se repeta ceea ce ei numesc „scenariul românesc”. Pentru cealaltă tabără, conservatorii, „scenariul românesc” are o altă conotație și anume anularea alegerilor de către guvern în eventualitatea în care va câștiga propriul candidat.

Cel mai probabil, în turul doi în Polonia se vor califica Rafal Trzaskowski, actualul primar al Varșoviei, reprezentantul partidului lui Donald Tusk de la guvernare, și Karol Nawrocki, un istoric naționalist, care pretinde că e independent, dar, de fapt, e susținut de fostul partid de guvernământ, Lege și Justiție (PiS). 

Trzaskowski a fost de la început cotat cu șanse mai mari, în plus, Nawrocki e foarte afectat pe finalul campaniei de dezvăluirile din presă care arată că deține mai multe apartamente decât a declarat public inițial. 

La acest moment, Trzaskowski are șanse mari să câștige, bineînțeles, dacă nu apar surprize. Și, de când cu experiența Călin Georgescu, despre care presa din Polonia a scris pe larg, toată lumea se teme de surprize de genul acesta.

„În România nu s-a făcut nimic luni de zile”

„Noi ne-am învățat lecțiile după situația din România, de aceea am creat Umbrela Electorală,” a declarat Krzysztof Gawkowski, Ministrul Digitalizării, într-un interviu acordat Gazetei Wyborcza pe 12 mai. 

„În România nu s-a făcut nimic luni de zile, noi în schimb de la începutul campaniei electorale cooperăm cu serviciile secrete, comisia electorală, instituții academice specializate în securitate cibernetică și alții.”

„Umbrela Electorală” e un program guvernamental lansat anul acesta, care include acțiuni ale unor instituții ale statului menite să monitorizeze spațiul online, să depisteze cazuri de dezinformare legate de alegeri, să ia măsuri pentru eliminarea lor rapidă de pe internet și să informeze publicul despre riscurile legate de fake news în perioada pre-electorală.

„Polonia are o populație mult mai numeroasă, deci manipularea în masă folosindu-se algoritmi ar fi mai dificilă și cu siguranță mult mai scumpă,” a adăugat ministrul care reprezintă în guvern un partid de stânga aliat cu Tusk în interviul pentru Wyborcza. 

„Dar asta nu înseamnă că nu e posibilă. De aceea monitorizăm foarte intens situația, ca să depistăm devreme orice semnale că astfel de operațiuni au loc. Nu așteptăm până se răspândesc.”

Polonezii, pe teritoriul cărora se află cel mai mare hub pentru transportul de ajutor militar și umanitar pentru Ucraina (la Rzeszow), sunt de mult timp puși în alertă la potențialele acte de sabotaj comise de ruși. 

Chiar pe 12 mai, guvernul a informat că autoritățile au arestat doi cetățeni ucraineni responsabili pentru incendierea unui centru comercial din Varșovia cu un an în urmă.

După cum se știe, Rusia are foarte puțini spioni și agenți rămași în Vest, de aceea s-a reprofilat și folosește imigranți vorbitori de rusă care trăiesc deja în țările vestice pentru a comite acte de sabotaj (de multe ori, oamenii angajați prin Telegram să dea foc la o clădire sau să filmeze un element de infrastructură critică nici nu știu că sunt angajați de ruși, vor doar să câștige niște) – e un fel de „low cost” business cu spioni, cum a descris anul trecut Wall Street Journal. 

Guvernul polonez vorbește în permanență despre încercări de sabotaj sau de atacuri cibernetice dezamorsate. Mai rar prezintă detalii despre cazurile respective, cum a făcut acum cu incendiul de la centrul comercial. 

De multe ori, trebuie să-i credem pe cuvânt că acțiunile chiar au legătură cu rușii. Unii suspectează că, în febra electorală de a se prezenta drept cei mai competenți și prompți oponenți ai Rusiei, guvernanții exagerează faptele mai mult decât indică dovezile. Chiar și așa, aproape nimeni nu mai pune azi la îndoială că riscul de interferență rusească e foarte real. 

3 incidente care pot fi catalogate drept „interferențe electorale”

Pawel Makowiec, un expert în securitatea cibernetică de la site-ul specializat Defense24, a estimat într-un interviu pentru HotNews că, până acum, au avut loc doar două- trei incidente majore care se pot califica drept încercări de interferență electorală. Dar, dacă ar fi să numărăm toate încercările de sabotaj, care și ele pot avea impactul lor indirect asupra alegerilor, atunci vorbim de „sute sau poate chiar mii de incidente”, a adăugat. 

Printre incidentele de interferență electorală directă, expertul a citat un caz de luna aceasta când un site fake pretindea că data alegerilor s-a schimbat, iar linkul se răspândise foarte larg, până când autoritățile au intervenit să-l dezactiveze. 

Într-un alt caz, din aprilie, mai multe profiluri care distribuiau informații false despre candidați (despre toți, indiferent de partid) au ajuns foarte populare înainte de a fi dezamorsate. Dacă în prima situație se bănuiește că sunt implicați rușii, în a doua e mai greu de spus ce interes ar avea Moscova să lovească în toți candidații.  

Makowiec a explicat că, dincolo de lupta cu dezinformarea în cadrul „Umbrelei Electorale”, serviciile secrete lucrează să securizeze serverele comitetelor electorale, pentru a preveni încercări ale hackerilor de a falsifica rezultatele. 

„Nu cred că vom avea efectul românesc în ce privește securitatea cibernetică”, a concluzionat Makowiec, chiar dacă a indicat zone în care autoritățile și instituțiile poloneze ar putea face mai mult. 

Ministrul Gawkowski, în interviul pentru Wyborcza, deși s-a declarat foarte încrezător în eforturile autorităților, a precizat că până nu trece turul noi, nimeni nu stă liniștit și că el însuși nu răsuflă ușurat până nu-și depune jurământul noul președinte.

Anularea alegerilor, teama naționaliștilor

Dacă liberalii polonezi se tem de „scenariul românesc”, înțeles ca interferență electorală a rușilor care afectează rezultatul alegerilor, politicienii naționaliști, de exemplu cei din PiS, se tem de anularea alegerilor în cazul în care Nawrocki, candidatul lor, ar câștiga. Sau pretind că se tem de acest lucru.

Politicieni PiS au organizat conferințe de presă pe tema „pericolului repetării scenariului românesc” și presa care simpatizează cu acest partid a publicat numeroase articole pe această temă. Dar ei înțeleg prin asta altceva decât guvernul. 

Radio Maryja, una dintre sursele media ultra-conservatoare asociate cu PiS, scria de exemplu în aprilie: „Opoziția (i.e., PiS) nu exclude varianta ca guvernul să se pregătească pentru o eventuală victorie a candidatului dreptei (Nawrocki). În această situație, guvernul ar putea să nu recunoască rezultatul alegerilor, justificând asta prin aceea că Rusia ar fi influențat votul.”

Într-un alt material, aceeași publicație face paralele între această posibilitate și ce s-a întâmplat în Statele Unite în 2020, când Donald Trump a pretins că el ar fi câștigat alegerile (fapt neadevărat) sau cu excluderea candidatei Marine Le Pen de la alegerile prezidențiale din Franța din 2027. 

„Cred că toate au legătură, că este o încercare de preluare a puterii, de creare a unui sistem prin care persoanele care sunt incomode pentru majoritatea liberală sunt excluse de la viața publică”, a comentat Piotr Niwinski, politolog de la Universitatea din Gdansk în acest articol, intitulat „Scenariul românesc și în alte țări europene? Cazul Franței arată că e posibil”.

Același articol citează și opinia lui George Simion, candidatul prezidențial din România, despre excluderea lui Marine Le Pen de la alegeri: „Distrugerea cu orice preț a unui adversar politic e o filă ruptă direct din manualele de operare a regimurilor totalitare.”

Simion a fost în Polonia să-l susțină pe candidatul conservator

George Simion, de altfel, a fost în Polonia marți, 13 mai, unde a participat la un miting electoral al lui Nawrocki, candidatul PiS. Împreună, cei doi au criticat UE și au promis că vor coopera pentru a crea o Europă a națiunilor. 

Nawrocki nu pare că și-a bătut capul cu episoadele din trecutul lui Simion care-l fac suspect de a fi făcut jocurile Moscovei, deși PiS a menținut per total o linie puternic anti-rusă, atât la guvernare cât și după. 

Atât Polonia, cât și România sunt țări cheie pentru conflictul din Ucraina, dată fiind poziționarea lor pe flancul estic al NATO și infrastructura militară vestică găzduită. 

Vulnerabilitățile sunt numeroase – de la candidați explicit pro-ruși, la cei care fac exact ce ar vrea Moscova deși se declară anti-ruși, și până la sisteme online neprotejate corect și populație needucată. 

„Umbrela electorală” poloneză e un început, care semnalează cel puțin intențiile guvernului de la Varșovia de a trata serios problema. Dar și aici, comunicarea guvernului lasă de dorit, dând uneori senzația că e greu de distins adevărul de propaganda pre-electorală. 

În mod evident, peste tot mai avem multe de învățat despre cum să ne protejăm de noile metode de infiltrare folosite de ruși.