Corespondenţă de la Vatican în ziua înmormântării Papei Francisc. Preotul român care a slujit alături de Sfântul Părinte: „Ce țară frumoasă aveți, îmi spunea când își amintea că sunt din România”

Părintele Isidor Iacovici este, de 20 de ani, paroh în două biserici din Roma, unde a adunat o comunitate de români. Alături de unii dintre ei a ajuns și în fața Papei Francisc, când a fost invitat să oficieze o liturghie alături de Suveranul Pontif. Era începutul de pontificat al suveranului pontif, iar Papa a vrut astfel să cunoască parohiile din Roma. La final, papa i-a aşteptat, le-a strâns mâna și a făcut poze cu ei. „Când merg la ei acasă acum, văd că fotografia de atunci a ajuns tablou pe pereţii lor”. Astăzi, Papa Francisc este înmormântat, în cadrul unei ceremonii, la care sunt așteptați să fie prezenți sute de mii de oameni.

• Părintele Isidor este liderul spiritual al comunităţii românilor din capitala Italiei, unde, după cum spune el, îi ajută să-şi păstreze identitatea. „Vorbeşte cum ţi-e graiul şi poartă-te cum ţi-e straiul”, le spune la Biserică.
• Părintele s-a întâlnit de mai multe ori cu Papa Francisc, „să fi fost 20 de ocazii”. „«Ce frumoasă ţară aveţi», îmi spunea când îşi amintea că sunt din România. Când a fost în vizita apostolică în ţară, a plouat mult, aşa că n-a putut merge cu elicopterul, aşa cum era planul. «Noroc că a plouat, că am văzut şi eu ţara, cu maşina», mi-a spus.
• El i-a cunoscut pe toţi cei trei papii lumii moderne: „Fiecare a fost pentru timpul lui. Papa Ioan Paul al II-lea n-ar putea astăzi, cu zidurile comunismului căzute, să ducă aceeaşi luptă. Papa Benedict a fost un intelectual, iar papa Francisc a înţeles că trebuie să le vorbească puternicilor lumii despre săraci.” 

Biserica „San Vitale e Compagni Martiri in Fovea” se află în centrul Romei, la o plimbare de aproximativ 15 minute de Fontanda di Trevi. La liturghia de joi, aproximativ 16 români se aflau în bănci, când părintele Isidor Iacovici le-a vorbit despre războiul franco-rus de la începutul secolului XIX şi le-a spus despre pacea dintre Napoleon şi ţarul Alexandru. 

Dacă vrei pace, trebuie să te pregăteşti de război, citează un dicton latin. Deci, dacă vor pace sufletească, creştinii trebuie să se pregătească să facă faţă tuturor ispitelor de pe lumea asta.

Părintele Isidor Iacovici slujeşte în această biserică de peste 20 de ani, din iunie 2005. Preot e de mai bine de 40 de ani, mai precis din 20 iunie 1984. A slujit la Rădăuţi, Piatra Neamţ, Vizantea, Prăjeşti, Paşcani şi Iaşi. Din 2004, slujeşte la Roma.

Cum i-a adunat pe români

Exista o oarecare comunitate românească încă din 1996 – oameni care se adunau pentru slujbe. „Se uneau cu foarte mare greutate”, zice părintele. Era vremea când 1.500-2.000 de euro trimişi în ţară încă însemnau un trai mai bun. „Nici nu plecau acasă, n-aveau cum, pentru că pierdeau toţi banii. Aşa că, duminica, biserica era plină la Sfânta Liturghie”.

După aderarea la Uniunea Europeană şi după ce banii din ţară au început să fie cam la fel cu cei din Italia, biserica s-a mai golit. Dar părintele Iacovici nu s-a mulţumit să-i lase pe români să vină la el, aşa a făcut un pas în plus: „Am vrut să-i găsesc la ei acasă, să văd unde şi cum locuiesc”.

A aşezat pe perete o hartă şi a pus semne în locurile cu români. „În 20 de ani, am făcut o listă cu peste 550 de familii, pe care le vizitez începând din ianuarie până la finalul lunii martie. Pot merge la ei doar seara, de la 17.00 la 22.00, când ei se întorc de la serviciu. 7-8 familii pe zi”, spune părintele Isidor. Într-un an, doar pentru a merge la aceştia, trebuie să parcurgă 6.000 de kilometri.

Cine sunt românii din Roma. A lucra „la fix” sau „la ore”

Majoritatea bărbaţilor lucrează în fabrici, sunt electricieni, lemnari sau merg pe şantier, zice părintele. Schele, zidărie, tencuit, exterior-interior apartamente. Alţii aduc produse româneşti pentru cei nostalgici. Unii dintre ei şi-au făcut şi firme şi au lucrări pe cont propriu, chiar dacă asta-i face şi să muncească mai mult.

Femeile, aproape toate, lucrează „în familii”. Cele prezente slujba de joi, lucrează „la fix”, adică stau 24 de ore din 24 cu un bătrân pe care trebuie să-l îngrijească. Îşi pot lua o zi liberă, iar aceasta e joia, ca să ajungă la slujbă. 

Duminica nu e liberă întreagă, ci doar o parte, cât să ajungă la Liturghie. Alte femei lucrează „la ore”. Adică merg câteva ore la o familie s-o ajute la curăţenie, apoi alte câteva ore la altă familie să-i gătească şi alte ore la altă familie, să se plimbe cu seniorii.

„Trebuie să îndure multe pentru banii pe care-i trimit acasă. «Părinte, am trei copii la facultate», îmi spun. Altele zic: «Plec şi nu mă mai întorc». Iar peste câteva luni le văd din nou la slujbă. S-au terminat banii. Munca e foarte dură, iar sacrificiul lor e uriaş. Deşi câştigă, poate, mai mulţi bani, greutăţile pe care le au sunt foarte mari. De exemplu, o doamnă care lucra «la fix» îmi povestea cum, noaptea, bătrâna pe care o îngrijea o dădea afară din casă. Ea ieşea afară, stătea pe trotuar până vedea că se stinge lumina şi apoi intra din nou, să doarmă. Ce fel de viaţă e asta? Cât poţi s-o duci aşa?”, povesteşte părintele cu compasiune.

Uneori, le organizează mici excursii, ca să-i scoată din rutina lor obositoare. I-a dus la Florenţa, la Bologna sau la Napoli. O doamnă i-a spus că, dacă n-ar fi fost el, n-ar fi ştiut vreodată cât de frumoasă şi bogată e Italia.

Românul care a slujit alături de papa Francisc

Părintele Isidor Iacovici e unul dintre puţinii români care a oficiat o slujbă alături de papa Francisc. S-a întâmplat chiar în perioada de început a pontificatului său. „El ţine Liturghia dimineaţa, la 7:30. A avut o idee excelentă şi a spus: «Eu sunt episcop în Dieceza de Roma! N-ar trebui, oare, să-mi cunosc parohiile?». Aşa că, în fiecare dimineaţă, a adus în biserică reprezentanţii fiecarei parohii”, îl laudă părintele român pe suveranul pontif.

Zice că era sceptic, se gândea că n-o să fie interesat papa de un preot român, aşa că s-a lăsat greu convins să răspundă cererii. 

Numai că răspunsul a venit imediat: solicitarea a fost aprobată, părintele este rugat să vină cu un grup de 25 de persoane din comunitatea pe care o păstoreşte. A adus tineri studenţi şi trei familii – două care împlineau 25 de ani de căsătorie şi una care aniversa 50 de ani. 

Când l-a văzut, papa Francisc l-a chemat la altar, să slujească împreună, amândoi lideri spirituali ai comunităţii. „Papa stătea în mijloc, în dreapta stăteam eu, iar în stânga – un episcop”, îşi aminteşte părintele Iacovici.

La finalul Liturghiei, papa i-a aşteptat şi le-a strâns mâna tuturor credincioșilor şi a vrut să-i cunoască. „Când merg la ei acasă acum, văd că fotografia de atunci a ajuns tablou pe pereţii lor”.

Era anul 2014, anul în care fusese beatificat fostul episcop Anton Durcovici, încarcerat şi lăsat de comunişti să moară de foame în închisoarea de Sighet. Părintele Iacovici fusese postulatorul cauzei de canonizare a Fericitului, aşa că a adus şi portretul fericitului Durcovici, alături de un volum despre viaţa sa. Când i-a oferit cadoul, parohului român i-a spus imediat: „Acesta e unul dintre episcopii care au murit în închisoare de foame şi de sete. Teribil destin”.

„Publicitatea” papei Francisc pentru România

„Să fi fost vreo 20 de ocazii în care m-am întâlnit cu papa Francisc”, afirmă părintele Isidor Iacovici. 

„«Ce frumoasă ţară aveţi», îmi spunea când îşi amintea că sunt din România. Când a fost în vizita apostolică în ţară, a plouat mult, aşa că n-a putut merge cu elicopterul, aşa cum era planul. «Noroc că a plouat, că am văzut şi eu ţara, cu maşina», mi-a spus. O mai mare publicitate nu putea să existe”.

Bătrâna din România care l-a impresionat pe papă

Părintele îşi aminteşte un moment al vizitei apostolice a papei Francisc de la Iaşi: în timp ce mulţimea de credincioşi îl aştepta pe papă, o mamă a rugat o bătrânică îmbrăcată în haine tradiţionale să-i ţină copilul, ca papa să-l binecuvânteze. Era tanti Anica. 

Papa Francisc s-a oprit şi a binecuvântat pruncul. Apoi, a cerut ca imaginea sa să fie tipărită în mai multe exemplare, alături de un fragment din cuvântul său.

„La donna piu famosa del mondo”

La câteva minute după întâlnirea cu tanti Anica, atunci când le-a vorbit tinerilor din Iaşi, papa Francisc a spus: „Am văzut o femeie în vârstă, destul de bătrână, o bunică ținându-şi în braţe nepotul, să fi avut în jur de două luni, nu mai mult. Când am trecut, mi l-a arătat. Avea un zâmbet complice, ca şi cum ar fi vrut să-mi spună: «Uitaţi, acum pot visa!». În acel moment m-am emoționat și nu am avut curajul să merg și s-o aduc aici, înaintea voastră”, a spus, lăsând la o parte textul cu discursul scris. 

Apoi a adăugat: „De aceea vă spun. Bunicii visează momentul când nepoții vor merge înainte în viaţă, iar nepoții au curaj atunci când își iau rădăcinile de la bunici” – aceasta e fraza care tipărită, în 40.000 de exemplare, pe spatele fotografiei cu bătrâna şi pruncul.

În urmă cu vreo doi ani, Isidor Iacovici a adus-o pe bătrână la Vatican! Când a văzut-o, papa Francisc i-a spus: „Sei la donna piu famosa del mondo. Papa ti ha parlato” – (in trad – ești cea mai faimoasă femeie din lume. Papa ți-a vorbit) 

Când papa Francisc a îngenunchiat în faţa mulţimii

Pentru activitatea publică a papei Francisc, părintele român are o preţuire aparte, căci se află printre cei inspiraţi de modestia şi de mărinimia predicate şi puse în aplicare de suveranul pontif. Îşi aminteşte un gest, „gestul cel mai puternic”, pe care acesta l-a făcut în postul mare. 

„Papa i-a invitaţi pe toţi să se spovedească, să trăiască aşa cum se cuvine credinţa. S-au aranjat în Piaţa Sfântul Petru mai multe confesionale iar, când ajuns acolo, papa s-a dus şi s-a spovedit şi el. În faţa tuturor camerelor de filmat! S-a aşezat în genunchi şi s-a spovedit! Vedeţi, am depăşit înalte bariere din vremea în care papa era purtat pe braţe pe tron, cu mitra lui cu trei etaje. Papa Francisc a îngenunchiat în public nu pentru prima dată”. 

Părintele Iacovici îşi aduce amintea de această vorbă a suveranului pontif: „Să nu obosim să cerem iertare, că Dumnezeu nu oboseşte niciodată să ne aştepte”.

Şeful Bisericii Universale

Dar e o calitate anume a papei Francisc de care părintele Iacovici își amintește în special: grija pe care papa Francisc a avut-o pentru toate bisericile. „El are titulatura de şef al Bisericii Universale şi s-a ridicat la nivelul acestui renume”, crede el.

Şi explică: papa Francisc a continuat tradiţia începută de papa Ioan Paul al II-lea şi s-a rugat alături de liderii altor culte, fie că erau ortodocși, musulmani sau evrei. „Ca să nu ne mai urâm atât şi, atunci când ne întâlnim, să discutăm despre ce ne uneşte, nu despre ce ne separă.”

Un papă pentru timpul lui

De când slujeşte la Roma, Isidor Iacovici i-a cunoscut pe toţi cei trei papi ai lumii moderne şi înţelege cum fiecare dintre ei a influențat oamenii şi lumea. 

„Fiecare papă a fost pentru timpul lui. Papa Ioan Paul al II-lea n-ar putea astăzi, cu zidurile comunismului căzute, să ducă aceeaşi luptă. Papa Benedict a fost un intelectual, a lucrat foarte mult din punct de vedere teologic, dogmatic. Iar papa Francisc, cu trecutul lui la periferiile din Buenos Aires, a înţeles că trebuie să le vorbească puternicilor lumii despre săraci. Sper ca, la fel ca în cazul papei Ioan Paul, şi misiunea papei Francisc să devină superfluă”, speră părintele Iacovici. 

***

Papa Francisc va fi înmormântat astăzi, la Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma. Zeci de lideri din toată lumea și-au anunțat prezența la funeralii, inclusiv președintele american Donald Trump. HotNews prezintă LIVE evenimentul urmărit de milioane de oameni.