Sari direct la conținut

Corina Cretu a primit aviz pozitiv din partea Comisiei REGI pentru postul de comisar pentru Politica Regionala

HotNews.ro, EurActiv.ro
Corina Cretu, Foto: Parlamentul European
Corina Cretu, Foto: Parlamentul European

Corina Cretu a primit aviz pozitiv din partea Comisiei REGI a Parlamentului European pentru postul de comisar pentru Politica Regionala. Corina Cretu a fost audiata de comisia din PE timp de peste trei ore, iar intrebarile eurodeputatilor s-au referit la aspecte tehnice, legate de continutul politicii de coeziune, dar si aspecte politice.

Detalii de atmosfera: (reporter Claudiu Zamfir)

Dupa un expozeu in limba engleza, Corina cretu a inceput sa raspunda in limba romana intrebarilor din partea europarlamentarilor.

Intrebarile europarlametarilor sunt repetitive, de cele mai multe ori, axandu-se pe necesitatea cresterii absortiei fondurilor europene in noua perioada de programare, iar comisarul European desemnat pentru politica regionala raspunde calm, dar de cele mai multe ori depaseste cele doua minute care ii sunt alocate pentru fiecare raspuns.

„Imi pare foarte rau”, se scuza Corina Cretu din cand in cand. „Accept scuzele dumneavoastra, dar sa stiti ca trebuie sa respectam timpul alocat”, insista presedinta Comisiei REGI, Iskra Mihaylova (ALDE/Bulgaria).

In comisia REGI a Parlementului European, PSD, partidul Corinei Cretu, are doi membri „plini”, pe Victor Bostinaru si Viorica Dancila, la care se adauga Dan Nica (PSD), membru supleant. Dar la Comisia REGI au venit sa o sustina pe Cretu si europarlamentari PSD si PC care nu fac parte din comisia de specialitate: Daciana Sarbu, Doru Frunzulica, Catalin Ivan, Ioan Mircea Pascu, Maria Grapini.

Din cand in cand, europarlamentarii PSD au mai aplaudat din bancile lor, dupa raspunsurile Corinei Cretu, insa galeria PSD-ista a suporterilor ramane stinghera in sala de sedinta.

De la populari-europeni, Romania are doar un membru supleant, pe Iuliu Winkler, de la UDMR, partid care se afla la guvernare alaturi de PSD.

  • Intrebare legata de problema calitatii Acordurilor de parteneriat ; promovarea  oraselor – care reprez 75% din intreaga Europa.

Raspuns: Se incearca pe cat posibil simplificarea prcedurilor programelor colective. Exita deja asa numita procedura electronic cohesion – exista state memebre unde e nevoie chiar si de 40 de semnaturi pentru un acord de investitii, motiv pentru care tb gasit un echilibru optim intre reglementari si legisl. nationala./ Pana in prezent s-au semnat 17 acorduri de parteneriat, comisarul Hahn intentioneaza sa incheie pana la sfarsitul lunii octombrie toate Acordurile. Ramane sarcina noastra sa le punem in practica si sa ne asig ca vor fi incheiate.

  • Intrebare legata de stabilirea unei strategii nationale a muntilor carpati? Ar trebui sa fie o prioritatebpe ordinea de zi?

Raspuns: Sigur ca macroregiunile sunt importante; In prezent sunt 2 macroreg de succes: macroreg baltica si cea a Dunarii. S-a dat startul la cea Ionica si Adriatica. Cea Carpatica este desigur f aproape de sufletul meu insa autoritatile locale si partenerii locali trebuie sa se implice/ Este importanta valoarea adaugata a acestor regiuni. Un focus tb facut in cazul reg mai putin dezvoltate sau a celor in tranzitie, care tb ajutate.

  • Intrebare legata de posibilitatea extinderii perioadei de finantare 2007-2013 pana dupa anul 2015 

Raspuns: Stiu ca exista solicitarea de extindere a per de implementare a fondurilor 2007-2013 pana dupa 2015.

Cred ca trebuie sa facem efortul de a ajuta statele membre care nu au cheltuit suficient, cele care au in jur de 50% sau sub 50% absorbtie, sa gaseasca modalitatile celor mai eficientae de a cheltui acesti bani

Calitatea programelor nu trebuie sacrificata de dragul absorbtiei / Trebuie sa facem absorbtie numai daca

Ma ingrijoreaza acest criteriu de viteza, de a lasa deoparte criteriul calitatii numai pentru a arata ca cheltuim repede banii

Cred ca trebuie implicata Comisia, Consiliul European; stiu ca este si o solicitare a Presedintiei italiene; dar trebuie sa facem maximum posibil de a folosi eficient resursele pana in 2015.

Trebuie sa ne concentram pentru ca Programele Operationale sa fie cat mai repede puse in parctica pentru perioada 2014-2020.

  •  Intrebare legata de Facilitatea de conectare europeana / Victor Bostinaru: Cum considerati ca trebuie sa actioneze Statele Membre pentru ca acele tari care au dificultati sa poata beneficia la maxim de aceasta facilitate 

Raspuns: Facilitatea de conectare europeana completeaza verigile lipsa din Programele Operationale.

Voi ajuta statele membre sa depuna proiecte de calitate pana la sfarsitul lui 2016 si le vom incuraja sa foloseasca toate instrumentele precum programul JASPARS, aceste proiecte sunt strategice si trebuie sa se inscrie intr-o abordare strategica. Este datoria noastra sa ne asiguram ca avand resurse financiare limitate acestea merg in directia unor proiecte care sa valorifice aceastafacilitate.

  • Iuliu Winkler: Pentru PPE una din prioritati este abordarea integrata; avem un cadrul de reglementari comun pentru 2014-2020. In Acordurile de Parteneriat abordarea integrata este acoperita de niste aspecte care nu tin de competentele Comisiei, cum veti proceda.

Raspuns: Cred ca este natural de a gasi in mine un partener, stiu cata importanta u membrii acestei Comisii si ne vom consulta/ Este evident ca Dezv Regionala are impact asupra multor domenii deci este important pentru noi sa cooperam cu toate componentele celorlalte Politici europene pentru a asigura aceasta coordonare; vom colabora cu vicepresedintii si cu alti comisari pentru atingerea obiectivului nostru comun– programul prezentat de Jean-Claude Juncker.

  • Intrebare legata de planul de 300 miliarde euro pentru crestere si locuri de munca prezentat de Juncker, cum se va aplica daca este deja stabilit Cadrul Financiar Multianual?

Raspuns: Cred ca avem suficient spatiu de manevra in interiorul regulamentului pentru a contribui la aceasta ambitioasa agenda a Presedintelui Juncker/ Dansul spunea ca vor fi mobilizate resurse private si trebuie sa ne schimbam limbajul pe care il folosim astfel incat mediul privat sa aiba incredere si sa investeasca. Sa folosim parghii financiare cu efect de multiplicare/

Numai din ce numim inovare putem aduce un aport de peste 100 milioane de euro in urmatorul an/ Incurajarea IMM este crtieriul de baza care va sta la atingerea acestui obiectiv.

  • Intrebare: Mi-ar fi placut sa vad de la dv. mai multa creativitate, mai multa initiativa/ Ce propuneti legat de o lista neagra a celor care au fraudat fondurile europene

Raspuns: Imi pare rau ca nu v-am convins, probabil aveti un nivel ridicat de exigenta legat de creativitate/ Nu stiu cat de creativa as putea fi, eu nu pot veni cu institutii noi si legi noi; Dv ati adoptat aceasta legislatie in mandatul anterior. / Legat de intrebare, sigur ca ma preocupa foarte tare aceasta chestiune legata de erori in general si de fraudarea fondurilor europene in special; dar OLAF si serviciile UE arata ca din totalul activ doar 7% au reprezentat erori din care numai 1% au fost fraude, de aceea am insistat pe capacitatea administratriva, pentru a ajuta statele membre sa faca achizitii publice de calitate, sa faca programe care sa evita erorile/ Nu este numai Comsia, este OLAF, sunt si alte institutii care vegheaza.

  • Intrebare: Regiunile periferice si Conditionalitatea macroeconomica: nu credeti ca ar trebui promovata mai multa flexibilitate? Veti transmite mesajul colegiului comisarilor, in conditile in care politica de coeziune trebuie luata in calcul la conditiile din Pactul de stabilitate si crestere?

R: Una din propunerile mele principale va fi organizarea unui grup de lucru impreuna cu comisarul Katainen si cu Guvernatorii regiunilor periferice/ In noiembrie se va lua in considerare propunerea presedintiei italiene dar nu cred ca noi utilizam suficienmt de mult flexibilitatile existente deja in interiorul Pactului/ Trebuie sa ne gandim la integrarea reg periferice in macroregiounilor din care fac parte ; exista acest handicap al departarii/

BACKGROUND AUDIERE

Pe parcursul interviului, comisia Dezvoltare Regionala va evalua atat competentele generale ale Corinei Cretu cat si pe cele care tin strict de specificul portofoliului atribuit. Comisia ia astfel in calcul angajamentul european si independenta personala a acesteia, deja afirmate si intarite de Cretu in raspunsurile formulate pe 26 septembrie.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro