Costica Constanda a pus poprire pe conturile municipalitatii pentru a recupera 140 mil euro, dar Primaria a reusit sa suspende temporar decizia
Omul de afaceri Costica Constanda a pus saptamana trecuta poprire pe conturile municipalitatii pentru a recupera suma de 140 de milioane de euro drept despagubire pentru terenul pe care acesta il avea in Parcul Bordei.
Primarul Sorin Oprescu a spus ca deocamdata aceasta situatie s-a rezolvat, cazul judecandu-se in regim de urgenta si obtinandu-se in instanta o suspendare pana la judecarea, in iunie, a ultimului proces pe care municipalitatea il mai are cu Constanda.
De asemenea, consilierii se vor intalni cu acesta pentru a vedea daca pot rezolva problema pe cale amiabila.
- Cazul Constanda
In 2008, primarul Capitalei la vremea respectiva, Adriean Videanu, si omul de afaceri Costica Constanda au semnat un contract prin care omul de afaceri a renuntat la terenul din Parcul Bordei si a primit la schimb o suprafata identica in Satul Francez. In contractul de schimb, Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) se obliga sa-i aprobe lui Constanda, in Satul Francez, un Plan Urbanistic Zonal care ii permitea sa construiasca blocuri de 5 etaje.
Fiindca CGMB nu i-a aprobat planul urbanistic, in ianuarie 2010, omul de afaceri Costica Costanda a introdus la Tribunalul Bucuresti o actiune impotriva Primariei Capitalei, in care cerea anularea contractului privind schimbul de terenuri Satul Francez contra Parcul Bordei.
Astfel, omul de afaceri renunta la terenul din Satul Francez si vroia ca municipalitatea sa-i plateasca bani pentru terenul din Bordei si despagubiri. Constanda declara la vremea respectiva ca terenul primit in Satul Francez nu are nicio valoare, deoarece pe el nu se poate construi, in urma refuzului Consiliului General al Municipiului Bucuresti de a aproba PUZ-ul. Alesii locali i-au aprobat PUZ-ul abia in decembrie 2010, dupa ce procesul era deja pe rol.
Tribunalul Bucuresti, sectia a V-a Civila, a decis pe 5 iulie 2011 sa oblige Primaria Capitalei la plata sumei de 165 milioane euro in favoarea omului de afaceri Costica Constanda. Municipalitatea a facut recurs, dar l-a pierdut si pe acesta, sentinta fiind data pe 7 noiembrie 2013. Astfel, instanta a anulat contractul de schimb de terenuri, iar municipalitatea trebuie sa-i plateasca lui Constanda circa 140 milioane de euro reprezentand valoare terenului din Parcul Bordei si dobanda legala aferenta acestei sume, incepand cu data introducerii actiunii – 20.08.2010 pana la data platii efective a sumei, plus cheltuielile de judecata.
Potrivit reprezentantilor municipalitatii, acum Primaria Capitalei mai are o singura cale de atac, la Inalta Curte de Casatiei Justitie, primul termen de judecare fiind in luna iunie 2014.
- Cum a devenit Constanda proprietar in Satul Francez
Omul de afaceri a cumparat inainte de anul 2000 de la familia Lincaru, fostii proprietari, dreptul litigios asupra a 3,3 hectare de teren aflat sub Satul Francez. In 2001 a castigat in instanta dreptul de proprietate asupra terenului. Traian Basescu, la vremea respectiva primar general al Capitalei, a hotarat sa pastreze Satul si i-a oferit lui Constanda, la schimb, in baza Legii 10/2001, 3,3 hectare in Parcul Bordei.
Constanda a vrut sa construiasca acolo cladiri de locuinte, dar municipalitatea s-a opus fiindca era spatiu verde. Omul de afaceri s-a considerat nedreptatit si s-a adresat instantei. Judecatorii i-au dat dreptate, obligand Consiliul General al Municipiului Bucuresti sa-i aprobe blocuri de 5 etaje in Parcul Bordei si sa-i plateasca despagubiri de 18 milioane de euro. La aceasta suma s-au mai adaugat penalitati de circa 12 milioane de euro, suma ajungand la aproape 30 de milioane de euro.
Ca sa nu plateasca acesti bani si pentru ca Bordeiul sa ramana spatiu verde, la inceputul anului 2008, CGMB a hotarat sa faca un schimb de terenuri si sa-i dea inapoi lui Constanda Satul Francez. Inainte de a se face schimbul, omul de afaceri a vandut insa circa 5.000 de metri patrati din Parcul Bordei unor cetateni ucraineni, acesta primind in Satul Francez o suprafata echivalenta cu terenul pe care-l mai detinea in parc, respectiv 2,8 ha.
Ca sa salveze si cei 5.000 de metri patrati din Parcul Bordei, in 2008 Parlamentul a dat o lege prin care declara tot parcul de utilitate publica, urmand ca exproprierea sa fie facuta de Ministerul Mediului. De atunci insa nu s-a mai intamplat nimic.