Creatorul ChatGPT le strică ploile ultra-bogaților / Revenire emoționantă pentru Kevin Spacey / Javier Milei a băgat spaima în cercetători

Creatorul ChatGPT le strică ploile ultra-bogaților ​● „The Walking Dead: Destinies” apare luna viitoare ● „The King’s Man 2” va explora un subiect sensibil pentru britanici ● Revenire emoționantă pentru Kevin Spacey ● Martin Scorsese spune că a fost „ostracizat” de restaurantele italiene ● „The Master’s Pupil” e un nou joc video inedit ● Javier Milei a băgat spaima în cercetători

Creatorul ChatGPT le strică ploile ultra-bogaților

Dacă ai văzut Don’t Look Up în urmă cu doi ani foarte probabil îți amintești de intriga aia secundară dinspre final cu miliardarii și politicienii care scapă de Apocalipsă la bordul unei nave spațiale. S-ar părea însă că unii dintre ultra-bogații din viața reală s-au uitat la film de parcă ar fi un documentar, dar cum deocamdată nu avem tehnologia pentru o arcă spațială, investesc în buncăre de lux.

Despre subiectul respectiv au relatat pe larg în ultimii câțiva ani ani site-uri ca CNN, The Guardian, Vice, The Independent, Vanity Fair, publicații financiare ca Financial Times, Bloomberg și Business Insider, dar și surse de dreapta precum Fox News sau The New York Post – ca nu cumva să crezi că doar presa de stânga ar fi interesată de subiect fiindcă are ceva împotriva bogaților.

Însă cei care au văzut seria Doomsday Preppers care a avut premiera pe National Geographic în urmă cu mai bine de un deceniu își vor da seama probabil că: a) îngrijorările legate de o prăbușire apocaliptică a societății așa cum o știm nu sunt tocmai de azi, de ieri; b) ele nu îi preocupă doar pe bogații planetei. Dar divaghez de la subiect, să revenim la buncăre.

Aparent, ele au devenit din varii motive o investiție preferată a unor investitori și șefi din sectorul tech. Însă cel puțin unul dintre ei, Sam Altman, CEO-ul companiei OpenAI care a creat chatbot-ul ChatGPT, nu e convins de utilitatea lor în eventualitatea foarte specifică a unei Apocalipse provocate de inteligența artificială (A.I.). El a fost întrebat săptămâna aceasta cât se poate de direct dacă are un buncăr.

„Aș spune nu”, a răspuns el marți în timpul unei conferințe pe subiecte legate de tehnologie care a fost organizată de The Wall Street Journal. „Am un fel de structuri, dar nu aș spune un buncăr”, a precizat el misterios și fără a oferi alte detalii despre asta. Însă șeful OpenAI a adăugat că „nimic din toate acestea nu vor ajuta dacă AGI o ia pe o cale greșită, asta e o întrebare ridicolă”.

AGI e acronimul în engleză pentru Inteligența Artificială Generală, termenul folosit pentru acele tipuri de A.I. care ar putea învăța să realizeze orice sarcină pe care o poate realiza un om. Comentariile lui Altman au atras atenția deoarece The New Yorker a scris despre el încă din 2016 că ar fi un „prepper” și fiindcă acesta a vorbit recent de mai multe ori despre pericolele reprezentate de A.I. pentru omenire.

„The Walking Dead: Destinies” apare luna viitoare

Apropo de scenarii postapocaliptice, cei de la studioul Flux Game au anunțat joi că The Walking Dead: Destinies, jocul video inspirat de franciza cu zombi la care au lucrat în mare secret până când l-au anunțat în luna august, va fi lansat pentru PC, PlayStation 4 și 5, Xbox One și Series, precum și Nintendo Switch, va fi lansat luna viitoare, pe 17 noiembrie.

Deși Destinies se va învârti în jurul evenimentelor și personajelor de la începutul serialului The Walking Dead, dezvoltatorii jocului încearcă să îl vândă gamerilor cu perspectiva luării unor decizii diferite de cele făcute de protagoniștii serialului TV. De exemplu, jucătorii vor putea alege dacă Rick sau Shane conduce grupul de supraviețuitori sau dacă aceștia luptă împotriva Guvernatorului sau se aliază cu el.

„Adună aliați și croiește-ți drum prin apocalipsa zombi de-a lungul unor locuri emblematice din The Walking Dead, printre care Atlanta, ferma familiei Greene, închisoarea, și Woodburry. În momente de decizii cruciale, vei modela pentru totdeauna destinul echipei tale alcătuite din personaje din serial. Eroi sau antagoniști, vii sau morți”, notează descrierea oficială a jocului, citată de IGN.

Totuși, parcă ușor slăbuța grafică pentru un joc lansat în 2023

„The King’s Man 2” va explora un subiect sensibil pentru britanici

Matthew Vaughn, regizorul francizei Kingsman de filme cu spioni, a dezvăluit într-un interviu acordat site-ului Collider săptămâna aceasta că următorul proiect se va numi King’s Man: The Traitor King și că va explora ascensiunea lui Adolf Hitler în perioada interbelică. Deși nu l-a numit în interviu direct pe monarhul britanic Eward al VIII-lea, referința la „regele trădător” e destul de străvezie.

În plus, el a amintit de faptul că Hitler „a fost susținut practic de aristocrația britanică” după ce a ajuns conducător al Germaniei. „M-am gândit ‘păi asta e interesant’ și la modul în care lumea își făcea atât de multe griji în privința comunismului încât [a permis] ascensiunea fascismului”, a explicat regizorul britanic, evocând totodată o poveste despre care crede că „trebuie să ne amintim”.

Deși Vaughn pare să se fi decis asupra multora dintre detaliile următorului capitol al francizei, el a spus că nu este sigur dacă să producă The Traitor King ca lungmetraj sau serie TV. Regizorul a dezvăluit că inițial a gândit și filmul The King’s Man din 2021 ca un serial „asemănător cu The Crown, dar cu spionaj”, însă în cele din urmă a fost convins să îl facă pentru marele ecran.

Revenire emoționantă pentru Kevin Spacey

Și tot la capitolul știri din UK am avut una emoționantă săptămâna aceasta, Universitatea Oxford găzduind luni „Ce ne poate învăța Shakespeare despre Cancel Culture”, o prelegere ținută de editorialistul și autorul conservator Douglas Murray în memoria filosofului britanic Roger Scruton, care s-a stins din viață în 2020. Iar invitatul serii a fost nimeni altul decât Kevin Spacey.

Spacey a interpretat în cadrul evenimentului o scenă de 5 minute din piesa Timon din Atena atribuită lui Shakespeare, marcând prima sa urcare pe scenă după ce a fost achitat în luna iulie de acuzațiile de agresiune și abuz sexual formulate împotriva sa în Marea Britanie. Cei prezenți au marcat momentul cu o ovație în picioare după interpretarea lui Spacey, după cum relatează revista Rolling Stone.

Înainte de aceasta Murray a spus: „Într-o eră a anulării și defenestrării, uităm câteodată atât că nu putem continua așa, și că am mai fost aici înainte (…) Timon are întreaga lume la picioarele sale. Este înconjurat de prieteni și admiratori. Este generos față de toți. Însă el dă de greu și când i se întâmplă asta absolut toată lumea îl părăsește. Nu îi rămâne nimic și nimeni și riscă să fie cuprins de disperare și furie”.

A fost, evident, o referință deloc subtilă la ce a pățit Spacey după apariția în SUA a primelor acuzații de agresiune sexuală împotriva sa în urmă cu 6 ani. Acuzațiile i-au pus practic capăt carierei atât în cinematografie și televiziune, cât și teatru, unde, probabil mai puțin cunoscut publicului larg, a avut o carieră de succes care s-a întins de-a lungul a aproape 4 decenii.

Deși actorul a fost găsit nevinovat în toate procesele, cel de la Londra fiind ultimul, nu toată lumea e convinsă de justețea verdictelor pronunțate de justiție. The L.A. Times nota de exemplu într-un editorial de opinie publicat la scurt timp după încheierea ultimului proces că achitarea sa nu înseamnă că el ar trebui să fie „dezanulat”. Poate ar trebui chiar lapidat, cine știe.

Martin Scorsese spune că a fost „ostracizat” de restaurantele italiene

Apropo de „anulare”, dar una de natură diferită, regizorul Martin Scorsese a dezvăluit într-un interviu de zilele trecute pentru revista GQ că nu toată lumea a fost încântată de apariția filmului său cu mafioți Godfellas în 1990. „Dumnezeule mare. Am fost ostracizat pentru Goodfellas. Ostracizat în anumite restaurante italiene. Nu mă lăsau să intru”, a relatat el.

Scorsese a vorbit și despre violența din filmele sale, afirmând că a crescut „într-un loc în care violența era o formă de exprimare. Și era serios. Era o diferență între o palmă prietenească și o palmă. Iar tu erai cel care trebuia să îți dai seama de asta”. Regizorul în vârstă de 80 de ani a crescut în cartierul Little Italy din Manhattan, un loc recurent în filmele sale.

Deși Scorsese nu a dezvăluit numele restaurantelor care l-au interzis, cei de la Insider amintesc că el a mai vorbit despre acest lucru în 2015, la aniversarea a 25 de ani de la lansarea Goodfellas, când a dezvăluit că un proprietar de restaurant a considerat că filmul „a denigrat un anumit grup etnic”. Flowers of the Killer Moon, cel mai nou film al lui Scorsese, a apărut vineri în cinematografe:

„The Master’s Pupil” e un nou joc video inedit

Revenind puțin la capitolul jocuri video, am aflat recent de The Master’s Pupil, un titlu indie 2D lansat recent a cărui „acțiune” se petrece în interiorul irisului pictorului impresionist francez Claude Monet. Pat Naoum, un designer și programator din Australia, a petrecut nu mai puțin de 7 ani creând jocul care ne duce prin unele din tablourile celebre ale pictorului.

Naoum a pictat de mână întregul joc, un proces care a durat peste 2.000 de ore. Apoi a învățat cod pentru a-și putea digitaliza arta și să o facă una interactivă, ocupându-se de toate astea în timpul liber, după cum relatează Artnet. Partea cu codul i-a venit însă probabil ceva mai ușor decât celor fără niciun fel de experiență în programare, Naoum lucrând ca dezvoltator web.

Personal nu sunt deloc un fan al jocurilor de tip platformer, că m-am săturat de ele când eram copil și ele erau norma. Însă în cazul de față mi se pare că a ieșit un joculeț platformer/puzzle care, pe lângă natura sa educativă, arată absolut superb din punct de vedere vizual. The Master’s Pupil poate fi cumpărat de pe Steam, unde e disponibilă și o variantă demo gratuită, în caz că nu ești convins din prima:

Javier Milei a băgat spaima în cercetători

Azi au loc alegerile prezidențiale din Argentina și, după cum ne-a informat revista Nature mai devreme în cursul săptămânii, cercetătorii din țara sud-americană stau cu bagajele la ușă după ce Javier Milei, libertarianul ultraradical care e în continuare pe primul loc în sondajele de opinie, a promis că va închide de tot Consiliul de Cercetări Științifice și Tehnice (CONICET).

CONICET e principala agenție de stat a Argentinei, având în subordinea sa nu mai puțin de 300 de instituții și 12.000 de angajați în întreaga țară. Candidatul libertarian a promis însă că va închide cu totul instituția, argumentând că economisirea celor 80 de miliarde de pesos (400 de milioane de dolari) pe care îi primește anual va ajuta la rezolvarea crizei fiscale a Argentinei.

El susține de asemenea că investițiile în cercetare ar trebui să vină din partea mediului privat, nu a statului. Nature subliniază că perspectiva unei președinții a lui Milei a alarmat comunitatea științifică a Argentinei, țara cu a treia cea mai mare economie din America Latină. „Nu există viitor fără investiții ale Statului în știință”, a declarat Academia Națională pentru Științe Exacte, Fizice și Naturale.

Aceasta adaugă într-un comunicat remis presei că „în țările cele mai dezvoltate (…) cercetările științifice primesc investiții puternice din partea Statului”. „Știința nu este un hobby artistic pentru societatea noastră, ci un mod de a pune capăt sărăciei și dezvolta în sfârșit țara”, afirmă Jorge Aliaga, un fizician de la Universitatea Națională Hurlington din Buenos Aires.

Milei a propus de asemenea desființarea majorității ministerelor, inclusiv a celor care se ocupă de sănătate și mediu, în contextul în care a vehiculat idei precum lăsarea companiilor să polueze râuri sau legalizarea vânzării de organe. Pe probleme legate de încălzirea globală el afirmă că schimbările climatice sunt o „păcăleală socialistă”.

„Din perspectiva sa, orice intervenție de reglementare a statului reprezintă un atac împotriva libertății pieței și, prin urmare, împotriva libertății individuale”, explică Maristella Svampa, un sociolog angajat de CONICET. Sondajele de opinie îl plasează pe Milei pe prima poziție în opțiunile electoratului, însă cel mai probabil alegerile prezidențiale argentiniene vor merge într-un tur doi.

În niciun caz nu putem încheia săptămâna cu politică, așa că hai să vedem niște trailere noi apărute în ultimele zile:

• avem unul nou pentru Ferrari, filmul biografic în care Adam Driver îl va interpreta pe legendarul Enzo Ferrari și care va fi lansat în cinematografele din România un pic mai târziu (5 ianuarie 2024) decât pe plan internațional, deci ignoră acel 26 decembrie de la sfârșitul trailerului, e data premierei în Marea Britanie;

• tot unul nou avem și pentru Napoleon, lungmetrajul cu Joaquin Phoenix în rolul generalului și împăratului care a cucerit aproape întreaga Europă. Filmul în regia legendarului Ridley Scott urmează să apară în cinematografele de la noi luna viitoare, pe 24 noiembrie, deci nu mai avem de așteptat atât de mult precum pentru Ferrari;

• pentru fanii filmelor cu supereroi/monștri, AppleTV+ a lansat un trailer ceva mai lung pentru Monarch: Legacy of Monsters, serialul său cu Godzilla și alți „Titani” în care frații Kurt și Wyatt Russell vor interpreta personajul principal în momente diferite ale vieții sale. Serialul ce va avea 10 episoade urmează să aibă premiera pe AppleTV+ în 17 noiembrie;

• din partea Netflix am avut parte de un trailer final pentru Sly, documentarul său despre viața și cariera lui Sylvester Stallone, prezentate chiar de către actor. Sly, în care vor apărea și bunul prieten al lui Stallone, Arnold Schwarzenegger și regizorul Quentin Tarantino, va putea fi văzut pe Netflix începând cu data de 3 noiembrie.

În caz că ești curios să citești și rubrica Nerd Alert de weekendul trecut, o poți găsi aici:

• Turiștii periclitează iar o specie care a scăpat de dispariție / YouTube încearcă să blocheze Adblock / Chiar se întoarce „Seinfeld”?