Instalațiile rafinăriei Petrotel Lukoil ar putea asigura 21% din capacitatea de rafinare a țițeiului din țară.
Derogare de la americani
Pe 14 aprilie 2026, aflat într-o vizită oficială în Statele Unite ale Americii, ministrul Energiei de la acea dată, Bogdan Ivan, a anunțat public că România a obținut o derogare din partea Guvernului american pentru a permite repornirea rafinăriei Petrotel Lukoil într-un termen de 45 de zile. Rafinăria urma să producă motorină, benzină și kerosen pentru piața internă. Ivan preciza atunci că repornirea rafinăriei este esențială pentru stabilizarea pieței de carburanți, reprezentând 21% din producția națională, și a dat asigurări că în acest proces „niciun gram de petrol rusesc nu va ajunge în România”.
Numai că cele 45 de zile au expirat de aproape două săptămâni, iar rafinăria tot nu a fost repornită. Întrebați de HotNews despre motivele pentru care rafinăria a rămas închisă, reprezentanții Ministerului Energiei susțin că managementul companiei refuză repornirea instalațiilor fără a avea o licență din partea autorităților americane.
De ce refuză Lukoil repornirea instalațiilor
Motivul invocat de reprezentanții Lukoil este de natură juridică și de interpretare a textelor emise de autoritățile americane. Reprezentanții Petrotel-Lukoil au notificat Ministerul Energiei că scrisoarea de clarificare emisă de OFAC la 14 aprilie nu oferă un grad de protecție juridică suficient pentru reluarea activității comerciale și financiare.
Conducerea rafinăriei insistă că, pentru a reporni producția fără riscul unor sancțiuni colaterale majore, este imperios necesară o licență formală din partea OFAC, și nu doar o scrisoare de clarificare sau asigurare.
În acest scop, în data de 14 mai 2026, reprezentanții Petrotel-Lukoil au transmis o adresă oficială către Ministerul Energiei, document care a fost redirecționat de autoritățile române către partenerii guvernamentali din Statele Unite, în vederea obținerii documentului solicitat de companie.
Ministerul Energiei consideră că scrisoarea transmisă de OFAC la data de 14 aprilie „constituie o clarificare suficientă pentru proprietarii Petrotel-Lukoil, în sensul că aceștia nu ar urma să fie expuși riscului aplicării unor sancțiuni”.
Potrivit Ministerului Energiei, „reprezentanții Petrotel-Lukoil au insistat că acordul exprimat de OFAC nu este suficient și că ar avea nevoie de o licență OFAC. În acest sens, reprezentanții Petrotel-Lukoil au transmis o scrisoare în 14 mai către Ministerul Energiei, document care a fost comunicat partenerilor americani”.
Compania e contrazisă de Ministerul Energiei
Ministerul Energiei contrazice însă afirmațiile companiei și consideră că scrisoarea OFAC reprezintă o clarificare suficientă pentru reluarea activității.
În urma unei solicitări transmise de HotNews cu privire la stadiul proiectului și la documentele care fundamentează declarațiile din primăvară, Ministerul Energiei a precizat că demersurile pentru obținerea unei exceptări temporare de la sancțiunile Trezoreriei SUA au fost determinate de riscurile pe care conflictul din Iran le generează asupra aprovizionării globale cu produse petroliere și de volatilitatea prețurilor internaționale.
Ministerul confirmă că OFAC a transmis o scrisoare oficială referitoare la situația Petrotel-Lukoil în data de 14 aprilie 2026. Conform răspunsului oficial, acest acord viza reluarea activității rafinăriei pentru o perioadă de peste șase luni, fixând un termen-limită până la data de 29 octombrie 2026.
Ministerul Energiei susține că documentul emis de Trezoreria SUA reprezintă o bază legală și de siguranță suficientă. „Ministerul Energiei apreciază că scrisoarea transmisă de OFAC la data de 14 aprilie constituie o clarificare suficientă pentru proprietarii Petrotel-Lukoil, în sensul că aceștia nu ar urma să fie expuși riscului aplicării unor sancțiuni.”
Reprezentanții instituției au mai spus că, din punct de vedere legal, autoritățile statului nu au puterea de a impune reluarea operațiunilor. „În conformitate cu atribuțiile legale, Ministerul Energiei nu are competența de a decide reluarea activității unei rafinării aparținând unui operator economic privat.”
Cu toate acestea, ministerul arată că susține în continuare reluarea activității și că a implementat măsuri specifice, inclusiv numirea unui supraveghetor al operațiunilor subsidiarelor Lukoil din România pentru a facilita procesul.
Acuzații din partea AUR
Întârzierea repornirii rafinăriei a devenit și un subiect de dispută politică. Senatorul AUR Petrișor Peiu a publicat recent pe contul său de Facebook scrisoarea OFAC din aprilie, acuzând actualul Guvern condus de Ilie Bolojan că blochează activitatea rafinăriei în mod artificial.
Parlamentarul susține că documentul american confirmă clar posibilitatea ca România să redeschidă rafinăria fără frica unor sancțiuni și cere explicații publice pentru cele două luni de inactivitate scurse de la emiterea scrisorii.
Acesta a ridicat semne de întrebare cu privire la interesele economice din spatele menținerii rafinăriei închise, invocând pierderile de producție și importurile de combustibili care acoperă cota de piață a Petrotel, în condițiile în care statul a numit deja consiliul de supraveghere al Lukoil și deține controlul operațional asupra activelor și celor 321 de benzinarii ale rețelei.
Nu a vrut nimeni să o cumpere
Sancțiunile SUA împotriva Lukoil și Rosneft au intrat în vigoare pe 21 noiembrie 2025 pentru a presa Moscova să accepte un acord de pace cu Ucraina.
Rafinăria Petrotel Ploiești s-a aflat la vânzare aproape zece ani, dar investitorii nu au fost interesați. Una dintre cauze este faptul că rafinăria are instalații învechite și necesită investiții foarte mari, a explicat, pentru HotNews, un specialist din domeniul petrolier.
