Criza economica nu i-a ajutat pe socialisti, insa i-a favorizat pe extremisti si nationalisti

Europa e de dreapta, socialistii isi ling ranile, iar extremistii si nationalistii sunt printre castigatorii euroalegerilor. Criza economica, o mare sansa pentru socialisti, care puteau marsa pe temele sociale, pe temerile europenilor privind somajul si preocuparea pentru protectia sociala, nu i-a ajutat pe acestia, ci pe extremisti si nationalisti, care au mizat pe sentimentul de teama al occidentalilor fata de imigrantii care le vaneaza locurile de munca.

Sondajele dinaintea alegerilor europene indicau o victorie a dreptei si o resuscitare a partidelor nationaliste, extremiste, insa socialistii nu s-ar fi gandit ca infrangerea lor va fi atat de usturatoare, in favoarea dreptei care obtine aproape acelasi numar de mandate in PE, in conditiile in care numarul de eurodeputati este redus cu 49.

Ranile profunde ale socialistilor

Socialistii au mizat pe criza economica si au criticat cresterea ratei somajului si sistemul capitalist care a dis la colapsul economiei mondiale si, implicit, europene. Insa discursurile lor nu au prezentat si solutii, analizeaza presa occidentala, care explica astfel incapacitatea lor de a mobiliza un electorat mai mare la vot, capabil sa multiplice numarul de mandate obtinut in PE. Potrivit ultimelor estimari, acesta va fi de 159 de locuri, fata de 217 cat au avut la sfarsitul mandatului anterior sau de estimarile privind obtinerea a 267 de locuri de catre PPE-DE.

Stanga nu a castigat alegerile europene decat in Grecia si Danemarca, unde este in opozitie, si in Slovacia. Electorii europeni au preferat, in lipsa unor solutii din partea stangii, sa mizeze pe actualel guverne pentru iesirea din criza.

Martin Scultz (liderul socialistilor din PE), secundul sau Jan Marinus Wiersma, sau Walter Steinmeier, ministrul de externe german, vicecancelar si liderul SPD, toti au vorbit despre o problema a stangii, despre necesitatea ca in perioada urmatoare sa caute explicatiile pentru acest esec si solutii. „Este cu siguranta o seara trista pentru social-democratia europeana”, a recunoscut germanul Schulz, potrivit AFP.

In Germania, social-democratii au fost net devansati de partidul CDU al cancelarului Angela Merkel aliat cu CSU, iar acest rezultat o linisteste pe Merkel in perspectiva alegerilor legislative din septembrie. Si in Austria au fost social-democratii din Austria, iar in Franta, in pofida nemultumirilor sociale si a popularitatii in scadere a lui Nicolas Sarkozy, PS a fost redus la un scor de 16% si prins din urma de ecologisti. Martine Aubry, secretarul general al socialistilor si fiica celui mai apreciat presedinte al Comisiei Europene din toate timpurile, Jaques Delors, a recunoscut ca partidul sau „nu este credibil inca” si a cerut reformarea acestuia.

In Marea Britanie, laburistii premierului britanic Gordon Brown s-au clasat pe o umilitoare pozitie a treia, in urma conservatorilor si a micului partid UKIP, care vrea sa retraga Londra din UE. Decimarea cabinetului sau din ultimele saptamani, in urma demisiilor mai multor membri, scandalul privind fondurile utilizate de parlamentarii britanici, si mai ales profunda criza economica in care se afla Marea Britanie anuntau o infrangere a laburistilor atat la alegerile europene, cat si la cele legislative de anul viitor.

In Spania si Portugalia, unde socialistii sunt la putere, opozitia de dreapta a castigat in mod clar scrutinul, la fel si in Ungaria sau Bulgaria.

O Europa de dreapta

Pentru multi europeni, aceste alegeri au fost ocazia de a da un verdict asupra masurilor luate de guvernele lor in combaterea efectelor crizei economice, iar victoria partidelor de dreapta pare sa indice faptul ca fie ele au gasit cele mai bune solutii in conditiile actuale, fie socialistii nu au fost deloc convingatori cu alternativele.

Conservatorii cancelarului german Angela Merkel, UMP al presedintelui francez Nicolas Sarkozy si Partidului Poporului Libertatii al lui Berlusconi au castigat alegerile in tarile lor. Si Platforma Civica din Polonia a avut un rezultat bun. Infrangerea stangii aflate la putere in Spania, Marea Britanie, Ungaria sunt exact tari in care problemele economice sunt acute, iar dreapta este vazuta ca o solutie.

La nivelul politicii Uniunii Europene, succesul centru-dreptei ar trebui sa il ajute pe Jose Manuel Barroso sa obtina un al doilea mandat la presedintia Comisiei Europene, insa un al doilea mandat la presedintia CE a portughezului a fost aproape o certitudine, in conditiile in care si premieri socialisti, precum cel britanic si spaniol si-au afirmat sustinerea pentru Barroso. Cu acelasi presedinte al Comisiei si aceeasi majoritate PPE-DE in Parlamentul European nu ar trebui sa existe schimbari majore in politicile europene si nici in modul de functionare a institutiilor in elaborarea legislatiei comunitare.

Insa centrul-dreapta din PE pare fragmentat, in conditiile in care conservatorii britanici si cei cehi de la ODS au anuntat intentia de a se retrage din PPE-DE.

Victoria extremistilor in 10 state UE

Semnalul a fost dat de olandezi prin victoria Partidului Libertatii al lui Geert Wilders, iar EUobserver vorbeste despre progrese de la moderate la semnificative ale extremistilor in Austria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Italia, Olanda, Romania si Marea Britanie. Ascensiunea acestora este explicata ca un efect al crizei economice, mai ales in copnditiile in care aceste partide au exacerbat in campanie temerile europenilor privind imigrantii, care atenteaza la locurile lor de munca oricum puse in primejdie de recesiune.

In Danemarca, Partidul Poporului Danez, antiimigratie, a primit doua locuri, fata de unul in legislativul precendent. Finlanda trimite la Strasbourg primul sau deputat de extrema-dreapta, din formatiunea eurosceptica si nationalista Perussuomalaiset.

Partidul ungar Jobbik, a carui aripa militara, Garda Ungara, aminteste de organizatiile naziste de tineret, a obtinut trei mandate in PE, cu 15% din voturi. Formatiunea elena LAOS, cu circa 7% din sufragii trimite doi membri in PE. Partidul Romania Mare (PRM) a obtinut doua mandate, fata de niciunul in 2007. Inainte de aderarea Romanidi la UE, formatiunea era reprezentata de cinci observatori in PE.

Liga Nordului, partidul antiimigratie italian, si-a dublat reprezentarea, de la patru la opt europarlamentari, dar soarta extremei-drepte in Peninsula este greu de apreciat, dupa ce alte doua formatiuni de extrema-dreapta, Alianta Nationala „post-fascista” a lui Gianfranco Fini si neofascistii de la Alternativa Sociala a Alessandrei Mussolini au fuzionat cu Forza Italia a lui Silvio Berlusconi, formand Partidul Poporului Libertatii, comenteaza EUobserver.

Rezultate sub anticipari ale extremistilor s-au inregistrat in Austria, unde BVO, al lui Joerg Haider, nu va fi reprezentat in PE, desi a fost votat de 4,6% dintre alegatori, dar Partidul Libertatii, a obtinut doua mandate, cu unul mai mult decat in 2004.

Frontul National francez aal lui Jean-Marie Le Pen a pierdut patru mandate, in timp ce Miscarea pentru Franta a lui Philippe de Viliers, aflata in prezent sub umbrela formatiunii irlandeze Libertas, a pierdut doua mandate din trei.

In Belgia, formatiunea separatista flamanda Vlaams Belang a pierdut un mandat in PE si are in prezent numai doua, in timp ce populistii de dreapta Lijst Dedecker au catsigat unul. Impreuna, cele doua formatiuni au strans circa 15% din voturi, fata de 23%, cat a obtinut Vlaams Belang singura in 2004.

In Polonia extrema-dreapta a inregistrat cea mai mare scadere fata de 2004. Daca la alegerile europene precedente Varsovia a trimis 16 politicieni de extrema-dreapta in PE, anul acesta nici Liga Familiilor Poloneze, nici partidul Autoaparare nu vor fi reprezentate.

Ataka din Bulgaria a pierdut un mandat, ajungand la doua, iar cea letona LNNK a pierdut trei.

Cea mai mica prezenta la vot, dar deloc neasteptat

Participarea extrem de scazuta la vot (43%), nu este o surpriza, din moment ce este cu doar doua puncte procentuale mai mica decat la alegerile anterioare si a fost in continua scadere inca de la prima editie a alegerilor europene, din 1979.

UE nu apare in dezbaterea din campanie, este prea distanta sin prea abstracta, iar votul a fost acaparat din nou de problemele nationale. Subiectele europene – eforturile Turciei si Balcanilor de a adera la UE, reforma bugetului european, eforturile de a formula politici comune in domenii precum energia sau schimbarea climatica – s-au aflat in plan secund.

Euroscepticii vor sublinia ca apatia opiniei publice fata de UE dovedeste ca Tratatul de la Lisabona trebuie blocat si isi vor intensifica eforturile de a-i convinge pe irlandezi sa il respinga. Pe de alta parte, sustinatorii textului care vizeaza imbunatatirea functionarii unei Europe extinse vor afirma ca absenteismul ridicat arata ca UE are nevoie exact de reformele propuse de Tratatul de la Lisabona, printre care infiintarea unei functii mai vizibile de presedinte al UE, comenteaza AFP.