Criza imunoglobulinei nu s-a rezolvat nici până acum. Din 10.000 de doze care ar fi trebuit să intre în țară săptămâna trecută, au ajuns până azi în România doar 1.000
Criza imunoglobulinei nu s-a rezolvat nici după ce România a activat, pe data de 5 martie, Mecanismul european de protecție civilă. Ministerul Sănătății a anunțat oficial joi că săptămâna asta intră în țară 1.000 de doze de imunoglobulină achiziționată prin Unifarm. Cele 1.000 de flacoane de Intratect aduse miercuri în țară nu au însă legatură cu Mecanismul european de protecție civilă, prin intermediul căruia ar fi trebuit să sosească în România, încă de săptămâna trecută, 10.000 de doze de imunoglobulină din Austria. Ministerul Sănătății promite, într-un comunicat remis joi, că „primele 2.500 de doze (prin Mecanismul de protecție civilă – n.red.) ar urma să intre în țară la finalul acestei luni, urmând ca până la jumătatea lunii mai să fie livrată toată cantitatea achiziționată”.
Imunoglobulina lipsește din România încă din vara anului trecut. Reprezentanții Asociației Pacienților cu Imunodeficiențe Primare au explicat, pentru HotNews.ro, că, în tot acest timp, pacienții sunt nevoiți să își cumpere imunoglobulină din Ungaria sau din Bulgaria, cei care își permit, chiar dacă, teoretic, tratamentul ar trebui să fie 100% compensat în România.
Imunoglobulina lipsește din România încă din vara anului trecut. Anul acesta au intrat în țară doar 1.600 de doze, la începutul lunii februarie: 1.000 de doze de IGVena și 600 de flacoane de Intratect.
Ministerul Sănătății anunță, într-un comunicat remis joi, că „Cele o mie de doze de imunoglobulină au fost livrate către SC Unifarm în cadrul unuia dintre contractele pe care compania le are în derulare. Dozele sunt destinate tratamentului bolnavilor acuți care suferă de imunodeficiență primară și boli autoimune, centralizate de către Ministerul Sănătății. În urma declanșării mecanismului de protecție civilă, a fost transmis de către Crucea Roșie din Austria calendarul de livrări către România, în 4 tranșe, a unui număr total de 16.000 de doze de imunoglobulină. Conform acestui calendar, primele 2.500 de doze ar urma să intre în țară la finalul acestei luni, urmând ca până la jumătatea lunii mai să fie livrată toată cantitatea achiziționată. De asemenea, sunt în curs de derulare procedurile de achiziție de imunoglobulină din SUA. Vă reamintim că săptămâna trecută Guvernul a acordat un ajutor de stat individual către SC Unifarm SA în valoare de 44.27 mil lei, pentru aprovizionarea cu imunoglobulină necesară tratamentului populației, în cadrul mecanismului de protecție civilă declanșat de Ministerul Sănătății.”
„Am reușit să aducem cele 1.000 de flacoane de Intratect de 5 g înaintea produselor achiziționate prin mecanismul de protecție civilă. Unifarm tocmai a preluat cele 1.000 de flacoane de Intratect, care reprezintă tratamentul pacienților cu imunodeficiență primară, necesar pentru minim o lună”, scrisese miercuri pe pagina sa de Facebook Florin Hozoc, directorul Besmax Pharma Distribution, firma care importă Intratect în România, medicament produs de Biotest.
Sorina Pintea, pe 12 martie: Problema imunoglobulinelor s-a rezolvat parțial
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, declarase, pe 16 martie, că „săptămâna viitoare va veni în ţară imunoglobulina pe care am achiziţionat-o prin Mecanismul de Protecţie Civilă, plus că vor mai veni încă câteva mii de fiole de la distribuitori care au întins o mână României. Acele 10.000 de doze plus câteva mii de doze de la distribuitori.”
Cele 10.000 de doze prin Mecanismul de Protecţie Civilă, plus cele „câteva mii de fiole de la distribuitori care au întins o mână României” s-au transformat, însă, în doar 1.000 de doze, intrate în țară miercuri.
De asemenea, Sorina Pintea afirma, pe 12 martie, într-o conferință de presă la sediul Ministerului, că problema imunoglobulinelor „s-a rezolvat parțial”, urmând ca „în maximum două săptămâni” să intre în țară 10.000 de doze de imunoglobulină din Austria. „Spun maxim pentru a avea o marjă de siguranță”, spunea atunci Sorina Pintea.
Sorina Pintea a precizat atunci că Austria, Italia și Statele Unite ale Americii s-au oferit să ofere ajutor României după ce țara noastră activase, cu o săptămână mai devreme, mecanismul de protecție civilă în cazul imunoglobulinei, din cauză ca medicamentul lipsește de pe piața de mai bine de jumătate de an.
Ministrul Sănătății a mai precizat atunci că, dupa cele 10.000 de doze din Austria (echivalentul a 50 de kilograme), urmează să mai ajungă in Romania încă 100 de kilograme de imunoglobulină din Italia și Statele Unite.
„Ceea ce am cerut și urmează să primim ajunge pentru următoarele 2-3 luni”, spunea atunci Sorina Pintea.
Întrebată de jurnaliști, pe data de 12 martie, și ce se va întâmpla dacă în urmatoarele două saptămâni apare vreo urgență, până ca primele 10.000 de doze să intre in țară, Sorina Pintea a răspuns că „îmi este greu să vă raspund la această întrebare”.
Sorina Pintea a anunțat pe data de 5 martie că România ca a activat mecanismul de protecție civilă în cazul imunoglobulinei, medicament care lipsește de pe piață din vara anului trecut: „Am considerat că nu mai avem timp. România are nevoie de acest medicament în acest moment”, spunea pe 5 martie Sorina Pintea, adăugând că „din estimarile primite de la Casa de Asigurari de Sănătate, avem nevoie de 5.000 de fiole de 2, 5 mg lunar”.
Ce este imunoglobulina, cât costă și cum a dispărut din România
Imunoglobulinele sunt substanțe obținute din plasmă sanguină umană și sunt medicamente esențiale pentru pacienții cu imunodeficiențe primare și boli autoimune. În lipsa administrării lor, pacienții dependenți de imunoglobulină riscă să nu își mai poată desfașura activitatea, să fie imobilizați la pat și, în cele din urmă, sunt în pericol de moarte. În plus, orice virus, inclusiv o banală răceală, le poate fi fatal. De asemenea, medicii atrag atenția că, în lipsa tratamentului, pacienții cu imunodeficiențe primare riscă să râmână cu sechele ireversibile din punct de vedere fizic.
Potrivit Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiente Primare (ARPID), în România sunt în jur de 500 de bolnavi care fac tratament cu imunoglobulină, o parte dintre ei copii. O a doua categorie – câteva sute – sunt pacienții cu boli autoimune. Dacă pacienții cu imunodeficiențe primare depind de imunoglobulină la fel cum pacienții cu diabet sunt dependenți de insulină, în cazul celor cu boli autoimune, tratamentul cu imunoglobulină este necesar în situații de criză.
Tratamentul cu imunoglobulină este, teoretic, 100% compensat în România. Pentru cei dispuși să îl cumpere, un flacon de 5 grame se vinde, în medie, cu 1.000 de lei (în Germania ajunge la 470 de euro). În functie de înălțime și de greutate, un pacient are nevoie de la 10 grame pe lună (un copil mic) până la 125 de grame (un adult), explică Otilia Stângă, vicepreședintele Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare și mama unei fetițe de 12 ani care suferă de imunodeficiență primară.
Imunoglobulinele se află pe lista de medicamente esențiale a Organizației Mondiale a Sănătății (medicamente considerate necesare în fiecare țară din lume) și au ajuns și pe lista medicamentelor esențiale din România în toamna anului 2016 (prin Hotărârea de Guvern nr. 800/2016 pentru aprobarea Metodologiei privind modul de calcul și procedura de avizare și aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizație de punere pe piață în România). Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, explica, la acea vreme, că scopul acestei masuri era ca medicamentele esențiale din lista OMS să fie prezente pe piața romanescă în cantități suficiente, iar importurile în procedură de nevoi speciale (la prețuri mult mai mari decat cele obișnuite) să poată fi evitate (nota de fundamentare a HG nr. 800/2016 poate fi citită aici).
În cazul imunoglobulinelor, numărul pacienților care au nevoie de acest tratament nu este foarte mare în România (câteva sute), astfel că producătorii care aduc medicamentele în țară nu sunt motivați de profit, daca prețul este unul redus. În 2016, Guvernul a decis majorarea prețurilor lor, pentru a reduce astfel riscul ca ele să dispară din țară. Fostul ministru Vlad Voiculescu a introdus pe lista medicamentelor esențiale medicamentele considerate esentiale de Organizatia Mondială a Sănătății. Pretul acestora a crescut de la cel mai mic preț european la media celor mai mici trei prețuri europene – o creștere mică, dar suficientă pentru a îi motiva pe producători să aducă medicamentele în România.
Pe 22 martie 2017, fostul ministru al Sănătății, Florian Bodog, a abrogat Hotarârea de Guvern nr. 800/2016, astfel că o parte dintre medicamentele esențiale de pe lista Organizației Mondiale a Sănătății au disparut din nou de pe lista medicamentelor considerate esențiale în România și, ușor-ușor, și de pe piața românească. Odată cu anularea măsurii, producatorii s-au retras treptat de pe piața românească din cauza prețului prea mic, iar medicamentele au dispărut. După abrogarea HG 800/2016, noua metodologie este aprobată prin ordin de ministru.
„Pentru că imunoglobulina este produsă din plasmă sanguină umană, cantitatea este limitată și se produce doar la cerere. Cu 6 luni înainte, e totul contractat. Nici dacă ai bani nu se vând, doar dacă găsești într-un spital care are stoc suplimentar. Trebuiau din iulie (2017 – n.red.) să facă ceva, nu se ajungea în această situatie”, explică Otilia Stângă, vicepreședintele Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare.
Otilia Stângă povestește că producătorii au început încă de acum mai bine de 2 ani să amenințe cu retragerea de pe piața din România, din cauza prețurilor mici. Dupa ce situația s-a calmat în toamna anului 2016, după adoptarea HG 800/2016, promovată de fostul ministru Vlad Voiculescu, problemele au revenit în primăvara lui 2017, dupa ce HG a fost abrogată de ministrul Bodog.
La acest lucru se adaugă cantitatea limitată în care se produc aceste medicamente, dar și faptul că producătorii au obligații față de țările care sunt pe lista donatorilor de plasmă, unde România nu mai este din 1992, din cauză că nu a respectat criteriile de siguranță. „Sunt țări care nici nu plătesc pentru imunoglobulină, primesc contra donârii de plasma. Dar România nu mai are dreptul să doneze plasma”, mai spune Otilia Stângă.
Citeste și:
- Pacienții a căror viață depinde de tratamentul cu imunoglobulină au ramas de 3 luni fără medicamente, după o decizie a ministrului Bodog. Ministerul Sănătății dă vina pe companiile farma și pe taxa clawback – un material amplu pe tema crizei imunoglobulinei publicat de Hotnews.ro în noiembrie 2017
INTERVIURILE HotNews.ro