Sari direct la conținut

CRONOLOGIE Război în Ucraina – 12 luni de cruzime şi disperare

HotNews.ro
Razboi in Ucraina, Foto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia
Razboi in Ucraina, Foto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia

Zeci de mii de morţi, posibil câteva sute de mii; milioane de ucraineni care au fugit din zonele de luptă sau din ţara lor; pagube care se ridică la zeci de miliarde de dolari.

Cronologia evenimentelor la un an de la debutul războiului pe scară largă lansat de Rusia împotriva Ucrainei reaminteşte oroarea unei realităţi inimaginabile în inima Europei înainte de 24 februarie 2022.

FEBRUARIE

24 FEBRUARIE – ORA 05:48 a.m., Moscova. Vladimir Putin, aşezat în spatele biroului său de lemn, anunţă, într-o alocuţiune televizată, începutul invaziei ruse. „Am luat decizia pentru o operaţiune militară specială”, a spus el rece. Cuvintele sunt puternice, debitul rapid şi chipul grav. El denunţă „denazificarea Ucrainei” şi „genocidul” orchestrat de autorităţile ucrainene împotriva separatiştilor pro-ruşi din Donbas, în estul ţării.

Intervenţia şefului de la Kremlin venea la trei zile după recunoaşterea de către acesta a republicilor separatiste pro-ruse Doneţk şi Lugansk. Aceasta marchează începutul războiului din Ucraina şi primele bombardamente. Kiev, Mariupol, Doneţk, Harkov, Odesa: principalele oraşe ale ţării se trezesc sub focul exploziilor. Pe măsură ce teroarea se răspândeşte în Ucraina şi în lume, convoaiele de trupe ruseşti intră în ţară prin nord, est şi Crimeea anexată.

Rusia adunase o armată extraordinară de 190.000 de soldaţi la graniţele Ucrainei. Nimic nu a funcţionat: nici avertismentele din Statele Unite, despre care urma să aflăm că ştiau în detaliu intenţiile Rusiei, nici nebunia aparentă a acestei iniţiative constând în invadarea celei de-a doua ţări ca mărime din Europa (după Rusia) nu vor împiedica Kremlinul să declanşeze acest război, pe care Vladimir Putin refuză şi astăzi să-l califice ca atare şi pe care şeful Kremlinului l-a justificat în numele luptei împotriva „naziştilor” instalaţi la putere la Kiev.

Dar, în ciuda confuziei bătăliilor, a apărut foarte repede voinţa acerbă de rezistenţă care avea să-i ghideze pe ucraineni şi pe preşedintele lor, fostul actor Volodimir Zelenski. Convoaiele militare ruseşti, uneori lungi de zeci de kilometri, blocate în mod ciudat în mediul rural deschis; eşecul de a prelua controlul aeroportului Hostomel, lângă Kiev: Statul Major rus trebuie să renunţe la preluarea rapidă a capitalei ucrainene şi la instalarea unui guvern marionetă. Războiul avea să fie mai lung decât se aştepta.

MARTIE

Armata rusă comite atrocităţi la Bucea

În timp ce ofensiva stagnează, armata rusă se face vinovată de atrocităţi în zonele pe care le controlează. Timp de o lună, ea va conduce o campanie de execuţii, acte de tortură şi violuri în regiunea Bucea, la nord de Kiev, înainte de a se retrage în dezonoare. În acelaşi timp, ruşii atacă din sud, în regiunea Herson, încercând să ajungă în regiunile separatiste din Donbas, pe de o parte, şi ameninţă marele oraş de coastă Odesa, la vest. Martie va deveni cea mai sângeroasă lună a războiului pentru civilii ucraineni: videoclipurile, filmate de ocupanţii înşişi, arată scene de distrugere şi jaf la scară largă.

APRILIE

Masacrul din gara Kramatorsk

„Este răul fără limite”. Aşa descrie Volodimir Zelenski masacrul de la gara Kramatorsk, unde o rachetă rusă a căzut în mijlocul sutelor de civili, în principal femei şi copii, care încercau să fugă de o nouă ofensivă. Sunt peste 50 de morţi, în timp ce dorinţa Kremlinului de a pune stăpânire pe toată regiunea Donbas devine din ce în ce mai clară.

MAI

Mariupol devine epicentrul războiului

Supus unui asediu al armatei din martie, acest oraş industrial care oferă acces la Marea Azov este bombardat sistematic până când este redus aproape în întregime la ruine. Ultimii luptători ai regimentului Azov, adăpostiţi de subsolurile oţelăriilor din Azovstal, se predau în cele din urmă după săptămâni de lupte. Teatrul oraşului, unde se refugiaseră femei şi copii, precum şi maternitatea şi spitalul de pediatrie au devenit noile simboluri ale ororilor comise de armata rusă. Dar aceste bombardamente au declanşat şi o campanie de propagandă pro-rusă care a încercat sistematic să nege realitatea faptelor, scrie letemps.ch.

IUNIE

Trupele ruse se retrag din Insula Şerpilor

Rusia anunţă că şi-a retras trupele de pe Insula Şerpilor în ceea ce numeşte un gest de „bunăvoinţă”. Insula, care are o mare importanţă strategică, a fost scena unor intense bombardamente în săptămânile precedente, după ce a fost ocupată de Rusia încă din primele zile de război. Abandonarea sa de către trupele ruse devine o ilustrare a importanţei livrării de arme occidentale forţelor ucrainene.

Sistemele de rachete Himars şi rachetele antinavă Harpoon, furnizate de Statele Unite, precum şi tunurile franceze Caesar au fost decisive. Flota rusă de la Marea Neagră îşi pierde încă puţin din supremaţia sa indiscutabilă, după ce pierduse deja, cu câteva săptămâni mai devreme, „Moscova”, nava-amiral, trimisă pe fundul mării de două rachete ucrainene.

IULIE

Armata rusă progresează în Donbas

Armata rusă îşi urmează noul obiectiv, adică acela de a ocupa toate regiunile separatiste din Donbas. Nu se zgârceşte cu mijloacele şi desfăşoară întăriri masive pentru a prelua controlul asupra regiunii Luhansk, lansându-şi forţele asupra oraşului Sievierodoneţk, apoi Lîsîceansk. Mii de civili ucraineni sunt prinşi în această luptă extrem de violentă. Şi zeci, dacă nu sute de soldaţi ucraineni mor în fiecare zi apărând aceste simple puncte interşanjabile de pe hărţi.

AUGUST

Începutul contraofensivei ucrainene

Anunţată câteva săptămâni, contraofensiva ucraineană începe în direcţia Hersonului, oraş din sudul Ucrainei, lângă Crimeea. Pentru a facilita acest atac, armata ucraineană a întreprins sistematic distrugerea liniilor de comunicaţie, a podurilor şi a depozitelor de muniţii ruseşti din jurul oraşului. Dar începe să folosească şi lansatoarele de rachete Himars pe câmpul de luptă, în mod tactic, părând astfel să demonstreze că are acum încredere deplină în continuarea acestor livrări de arme.

Luptele coincid, de asemenea, cu preocupările tot mai mari de securitate la centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, vizată în mod deliberat de bombardamente, potrivit declaraţiilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Condusă de directorul agenţiei ONU, o echipă de aproximativ zece inspectori s-a deplasat la Zaporojie pentru a securiza centrul nuclear format din şase reactoare.

SEPTEMBRIE

Contraofensiva continuă spre Harkov

În timp ce toată atenţia continuă să fie concentrată asupra Hersonului şi a sudului ţării, armata ucraineană îşi prinde inamicii pe picior greşit şi lansează o a doua ofensivă în est, în jurul oraşului Harkov. Este rândul soldaţilor ruşi să fie ameninţaţi cu încercuirea, în timp ce ucrainenii îşi sporesc victoriile pe teritoriul controlat de ruşi, în special în regiunea Izium. Vladimir Putin anunţă o mobilizare parţială a civililor. Zeci de mii de bărbaţi ruşi fug din ţară pentru a scăpa de război.

În acelaşi timp, la finalul unui referendum fals, Vladimir Putin a anunţat, pe 30 septembrie, ataşarea la Rusia a patru regiuni din sudul şi estul Ucrainei – Luhansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie – pe care trupele ruse le controlează doar parţial . Într-un discurs războinic, şeful Kremlinului atacă frontal „Occidentul dominant”, ale cărui „cercuri conducătoare” ar nega suveranitatea Rusiei şi ar încălca dreptul internaţional pentru a-şi stabili mai bine „hegemonia”.

OCTOMBRIE

Slăbită, Rusia atacă instalaţiile de electricitate din Ucraina

O explozie deteriorează podul peste strâmtoarea Kerci care leagă Crimeea de Rusia. Acest atac este o lovitură pentru Vladimir Putin, care inaugurase personal podul cu mare pompă în 2018, pentru a pecetlui anexarea Crimeei de către Rusia, decretată cu patru ani mai devreme.

Pe măsură ce oficialii ucraineni susţin din ce în ce mai deschis eliberarea Crimeei, Rusia trage zeci de rachete pe teritoriul ucrainean, vizând în special instalaţiile electrice.

NOIEMBRIE

Trupele ruse se retrag din Herson

Rusia ordonă retragerea trupelor sale din oraşul Herson, la finalul contraofensivei ucrainene care şi-a adus soldaţii pe malul fluviului Nipru. Este, fără îndoială, una dintre cele mai importante victorii ale armatei ucrainene de la începutul războiului. Iar şocul este cu atât mai mare pentru armata rusă cu cât această retragere vizează capitala uneia dintre regiunile care fuseseră ataşate oficial Rusiei cu două luni mai devreme. Cu toate acestea, aprovizionarea oraşului devenise imposibilă pentru forţele ruse, care au jefuit Herson înainte de a-l abandona.

DECEMBRIE

Luptele se focalizează pe orăşelul Bahmut

Pe măsură ce iarna face orice avans militar mai dificil, Rusia continuă să distrugă instalaţiile electrice ucrainene cu rachete, cufundând milioane de oameni în frig şi întuneric. Luptele s-au concentrat asupra orăşelului Bahmut, unde grupul Wagner a condus majoritatea atacurilor cu preţul a mii de morţi, unii recrutaţi din închisorile ruseşti. Făcând prima sa vizită în străinătate de la începutul războiului, Volodimir Zelenski a mers la Washington unde a fost primit de Joe Biden la Casa Albă, înainte de a ţine un discurs în Congresul american.

IANUARIE – FEBRUARIE 2023

Un al doilea val de mobilizare?

În ziua de Anul Nou, imediat după miezul nopţii, armata ucraineană a distrus o şcoală din Doneţk unde sute de soldaţi ruşi sărbătoreau Revelionul. Moscova admite moartea a 89 de persoane, dar unii menţionează numărul de 400 de victime. Forţele ruse au capturat micul oraş Soledar, lângă Bahmut, unde s-au dus lupte de luni de zile. Dezbaterile s-au intensificat cu privire la livrările de arme mai sofisticate şi mai grele din partea ţărilor occidentale: bateriile americane Patriot şi tancurile de luptă germane, americane, britanice sau franceze. De partea rusă, pe măsură ce semnele unei noi ofensive devin tot mai clare, zvonurile abundă despre iminenţa unui al doilea val de mobilizare.

(sursa:news.ro)

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro