CSAT a analizat evoluțiile recente privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei / România, direct interesată de producţia militară pe teritoriul său

Ședința de joi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, convocată și condusă de președintele Klaus Iohannis, a analizat evoluţiile recente privind agresiunea Rusiei înpotriva Ucrainei, membrii CSAT considerând că ultimele escaladări constituie „noi încălcări flagrante ale dreptului internaţional”, potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială.

În cadrul şedinţei s-au discutat măsuri suplimentare de descurajare şi combatere a ameninţărilor de securitate, care să fie implementate la nivel naţional, precum şi cu sprijinul Aliaţilor în cadrul NATO.

Una din concluziile ședinței de joi a CSAT este și că România este direct interesată ca pe teritoriul naţional să existe capacităţi industriale care să poată asigura producerea de tehnică militară modernă.

„O primă temă abordată a fost cea referitoare la evoluțiile recente privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv ultimele escaladări, care constituie noi încălcări flagrante ale dreptului internațional de către Federația Rusă. A fost analizat impactul acestora asupra securității regionale la Marea Neagră, cu implicații semnificative în plan european și euroatlantic, și s-au discutat măsuri suplimentare de descurajare și combatere a amenințărilor de securitate, care să fie implementate la nivel național, precum și cu sprijinul Aliaților în cadrul NATO”, a transmis Administrația Prezidențială.

Totodată, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a analizat opțiunile pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova, fiind subliniate „riscurile în vederea gestionării eficiente și consecvente a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova”.

„În cadrul discuțiilor, au fost evidențiate oportunitățile majore care decurg din procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dar și provocările cu care se confruntă în contextul acțiunilor hibride ale Federației Ruse și al războiului de agresiune dus împotriva Ucrainei. Sunt provocări care necesită o gestionare atentă, coordonată din partea României și a partenerilor Chișinăului, inclusiv prin acordarea de sprijin adecvat”, menționează Administrația Prezidențială.

„Aceste amenințări și riscuri determină, în aproape toate cazurile, implicații și pentru România. De aceea, obiectivul principal de politică externă al țării noastre în raport cu Republica Moldova este susținerea și asigurarea ireversibilității parcursului european, prin sprijinirea implementării reformelor și a politicilor publice necesare, pe baza Parteneriatului Strategic bilateral, consolidat. Revalidarea constantă, în mod amplificat în ultimii ani, a poziției României de susținător principal al Republicii Moldova, de furnizor de asistență și soluții concrete (de la gaze la energie electrică, păcură, resurse umane, consultanță) și de principală voce care promovează agenda europeană a Moldovei creează cele mai favorabile premise pentru întărirea Parteneriatului Strategic”, mai afirmă sursa citată.

Membrii Consiliului au abordat, totodată, şi Planul de înzestrare a Armatei României 2025 – 2034, „document de referință pentru planificarea armamentelor, prin care se realizează corelarea dintre nevoile operaționale de tehnică și echipamente militare pentru dotarea structurii de forțe și resursele financiare preconizate a fi alocate pentru înzestrare, urmând ca discuțiile pe acest subiect să fie continuate”.

Aceştia au concluzionat că „schimbarea majoră a situaţiei regionale de securitate generate de postura agresivă a Federaţiei Ruse a determinat reanalizarea, reprioritizarea şi reconfigurarea programelor de înzestrare pentru dotarea şi dezvoltarea capabilităţilor militare necesare contracarării noilor ameninţări, inclusiv prin creşterea, în cadrul acestora, a achiziţiei cantităţilor de muniţii necesare pentru luptă şi pentru constituirea graduală a stocurilor”.

Din această perspectivă, menționează Administrația Prezidențială, „pentru protejarea intereselor esenţiale de securitate şi asigurarea securităţii aprovizionării, România este direct interesată ca pe teritoriul naţional să existe capacităţi industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forţe pe timp de pace şi menţinerea în stare operaţională a echipamentelor achiziţionate, cât şi fabricarea şi dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităţilor militare în situaţii de criză sau război”.

În acest sens, „creșterea alocațiilor bugetare pentru Apărare generează un efect direct și asupra industriei de profil din România, care are oportunitatea de a iniția un proces de transformare, retehnologizare și adaptare prin atragerea de tehnologii noi performante și know-how, prin colaborare cu companii din domeniu, consacrate la nivel internațional”, mai afirmă sursa citată.

În continuarea şedinţei, membrii Consiliului au analizat şi aprobat Planul Naţional de Implementare a Pactului Civil în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC), ca urmare a adoptării unui nou Pact Civil al PSAC de către Uniunea Europeană.

Noul Pact stabilește un nivel de ambiție superior al UE în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună, urmărind să sporească eficacitatea, flexibilitatea și robustețea misiunilor civile prin promovarea unei abordări modulare, pentru a crește eficiența și viteza de răspuns a Uniunii Europene în ceea ce privește gestionarea civilă a crizelor, în condițiile unor resurse limitate.

„Documentul va facilita implicarea mai eficientă a României la misiunile civile PSAC și valorificarea experienței dobândite de specialiștii noștri, în contextul în care participarea reprezentanților români la misiuni PSAC face parte din contribuția națională la creșterea rolului UE ca actor global”, notează Administrația Prezidențială.