Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât să nu fie sesizată Inspecția Judiciară pentru verificări privind încălcarea independenței procurorilor în cazul intervenției Parchetului General de strămutare a unui dosar de la Curtea de Apel Craiova. Procurorul Claudiu Sandu, membru al Secției din CSM, lansează acuzații grave după această decizie, care a trecut la limită.
- Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual la HotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni.
- Abonamentele dascălilor sunt distribuite prin două organizații de educație care investesc în profesori.
Secția pentru procurori a CSM este formată din cinci procurori, însă, pe lângă aceștia, potrivit legii, au avut drept de vot și procurorul general al României, Cristina Chiriac, și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.
Cum a fost luată decizia din CSM
Procedura de votare a fost reluată vineri, după ce miercuri s-a ajuns la balotaj: trei voturi pentru, trei împotrivă și unul nul. Atunci, au votat împotriva sesizării Inspecției Judiciare procuroarea Mărioara Sîntion, procurorul general Cristina Chiriac și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, au precizat pentru HotNews surse din Consiliu. Pentru sesizarea Inspecției au votat procurorii Bogdan Staicu, Claudiu Sandu și Emilia Ion.
Procurorul Daniel Hordodniceanu a dat vot nul, susținând că își dorește să studieze o serie de documente de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova pentru a vota „în deplină cunoștință de cauză”.
Vineri, la ședința Secției pentru procurori au fost prezenți toți cei șapte membri cu drept de vot. Ministrul Cătălin Predoiu și procurorul general Cristina Chiriac au fost prezenți online. Amândoi și-au exercitat dreptul la vot. La ședința de miercuri, Cătălin Predoiu a susținut-o deschis pe Cristina Chiriac și a cerut și Secției CSM să o sprijine.
Ședința a fost una scurtă. A fost prezentată ordinea de zi, după care s-a votat direct. Rezultatul: patru voturi „împotrivă” și trei „pentru”. Astfel, sesizarea privind încălcarea independenței procurorilor nu mai ajunge la Inspecția Judiciară.
„Nimic nu-l mai oprește acum pe procurorul general să intervină în orice dosar”
După ședința Secției pentru procurori, procurorul Claudiu Sandu a reacționat pe Facebook, semnalând că s-a creat un precedent periculos.
„La momentul în care secția pentru procurori s-a sesizat din oficiu, sesizarea a fost făcută de toți cei 5 membri aleși. Ulterior, unii s-au răzgândit și au apreciat că nu se impune sesizarea IJ. În plus, procurorul general și-a exercitat dreptul de vot deși era o procedura care privea activitatea acesteia. Dar nu acestea sunt principalele probleme în aceasta cauză. (Desi sunt grave)”, a scris procurorul Claudiu Sandu, membru al Secției și fost vicepreședinte CSM.
În opinia acestuia, principala problemă este chiar fondul cauzei, și anume posibilitatea procurorului general al României „de a interveni în orice cauză, la orice moment, chiar dacă dosarul se află pe rolul unei instanțe”.
Claudiu Sandu acuză că procuroarea generală Cristina Chiriac a acționat în afara oricărei prevederi legale: „nu există nici un text de lege care să o abiliteze să ceara strămutarea unei cauze”.
„Chestiunea este și mai complicată, deoarece PG s-a manifestat călcând în picioare voința procurorului de ședință, care a opinat că nu se impune formularea unei cereri de strămutare sau de recuzare a judecătorului. Trecând peste independența procurorului de ședință, procurorul general a formulat cererea de strămutare.
Nu pun în discuție legalitatea și temeinicia soluției pronunțate de ICCJ și nici urgența cu care s-a acționat. Pun în discuție însă comportamentul Procurorului General, care, prin formularea acestei cereri, a deschis cutia Pandorei. Nimic nu mai oprește acum PG sa intervină în orice dosar, la orice moment, fără a avea vreun temei.
Practic, ne-am întors înainte de 1989 cand procuratura era doar o anexa a partidului stat”, a scris procurorul Sandu.
Prin hotărârea pronunțată vineri, crede Claudiu Sandu, Secția pentru procurori a CSM „ a girat aceasta întoarcere în timp, a anulat toate câștigurile din ultimii 30 de ani sub aspectul independenței procurorului și a lovit năprasnic în onoarea profesiei de procuror”.
„Precedentul există acum si nu se poate face o analiză a acestei situații de către Inspectia Judiciară, datorită voinței politice”, a conchis procurorul CSM.
Cronologia scandalului
Instanța Supremă a decis marți strămutarea de la Curtea de Apel Craiova la Curtea de Apel București a unui dosar în care o femeie din Craiova a contestat o soluție de clasare într-un proces de corupție în care erau vizați și magistrați. Dosarul fusese înregistrat la Curtea de Apel Craiova la jumătatea lunii august, fiind repartizat judecătoarei Sorina Marinaș.
În 11 septembrie, magistrata a pus în discuție sesizarea CJUE în legătură cu competența investigării infracțiunilor comise de magistrații români. Procesul s-a amânat pentru 15 septembrie pentru ca procurorul de ședință și petenta din dosar să pună concluzii.
Cu o zi înainte de termenul stabilit la Curtea de Apel Craiova, Parchetul General a trimis o cerere la instanța supremă, solicitând strămutarea dosarului. Cererea de strămutare a primit termen de judecată pentru data de 17 septembrie. În aceeași zi cu înregistrarea, instanța supremă a devansat data judecării strămutării la 15 septembrie, ora 8.55.
Completul de la instanța supremă a judecat și admis pe loc cererea Parchetului General. Solicitarea Parchetului General a fost soluționată a doua zi, înaintea altor câteva zeci de dosare înregistrate începând din iunie, potrivit datelor analizate de HotNews.
Cererea de strămutare a unui dosar penal poate fi făcută de părțile din dosar respectiv procuror care reprezintă parchetul la proces, potrivit Codului de Procedură Penală: „Strămutarea poate fi cerută de părţi sau de procuror. Cererea se depune la instanţa de unde se solicită strămutarea şi trebuie să cuprindă indicarea temeiului de strămutare, precum şi motivarea în fapt şi în drept”.
Miza intervenției Parchetului General în acest caz o reprezintă blocarea unor clarificări din partea CJUE pe tema stabilirii competenței parchetelor în cazul infracțiunilor comise de magistrați în România.
Cristina Chiriac a insistat încă de la momentul candidaturii sale la șefia PG ca magistrații să fie investigați de Secția Specială a Parchetului General și nu de către DNA.
