CSM a trimis „lista neagră” la Comisia Europeană: „Statul de drept a fost pus sub semnul întrebării”/ Reacție de la USR
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Comisiei Europene Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 1348/09.06.2026, prin care s-a constatat încălcarea independenţei judecătorilor. Documentul este însoţit de o scrisoare semnată de preşedintele CSM, Liviu Gheorghe Odagiu, în care se afirmă că „statul de drept din România a fost pus sub semnul întrebării în ultimul an (…) prin presiuni exercitate simultan asupra puterii judecătoreşti pe mai multe planuri”, informează News.ro.
Magistraţii afirmă că, analizate separat, măsurile individuale şi campaniile mediatice au depăşit adesea linia roşie a loialităţii constituţionale şi au mers dincolo de dezbaterea politică obişnuită, politica bugetară sau reforma instituţională. „Analizate împreună, în succesiunea, intensitatea şi direcţia lor comună, acestea relevă un risc sistemic”, se arată în scrisoarea transmisă către Comisia Europeană.
În scrisoarea care însoţeşte decizia care a generat numeroase critici în România, CSM afirmă că Hotărârea 1348/2026 demonstrează că statul de drept din România a fost pus sub semnul întrebării în ultimul an prin presiuni exercitate asupra puterii judecătoreşti.
„Hotărârea anexată nu se întemeiază pe afirmaţii generale sau neverificabile. Aceasta prezintă o succesiune cronologică de fapte publice concrete şi verificabile în mod obiectiv. Fiecare afirmaţie factuală relevantă este însoţită de un hyperlink direct către declaraţia publică, documentul oficial, hotărârea judecătorească, comunicarea instituţională, materialul de presă sau sursa statistică originală pe care se întemeiază”, se arată în scrisoarea CSM.
Potrivit magistraţilor, Comisiei îi sunt astfel puse la dispoziţie mijloacele necesare pentru a verifica în mod direct faptele care stau la baza Hotărârii, succesiunea şi caracterul lor cumulativ.
Acuzații la adresa guvernului Bolojan
Judecătorii din CSM susțin că guvernul Bolojan a avut ca obiectiv eliminarea autonomiei financiare şi a independenţei puterii judecătoreşti. Nu este menționat explicit premierul, însă se vorbește de „noile autorități, aflate la guvernare din iulie 2025”
„Pentru a obţine sprijinul public pentru o asemenea intervenţie structurală, actori politici, instituţii mass-media afiliate şi organizaţii ale societăţii civile cu abordare similară au desfăşurat, timp de aproximativ un an, o campanie susţinută şi coordonată, menită să discrediteze puterea judecătorească”, se arată în scrisoarea semnată de Liviu Gheorghe Odagiu, preşedintele CSM.
Potrivit scrisorii transmise CE, campania de discreditare „s-a concentrat iniţial asupra unor pretinse privilegii financiare şi a fost ulterior extinsă pentru a include acuzaţii de corupţie sistemică generalizată şi abuz, delegitimarea publică, atacuri împotriva unor judecători şi conducători de instituţii, încercări de modificare a guvernanţei, a structurilor reprezentative şi a conducerii puterii judecătoreşti, propuneri privind proceduri excepţionale de vetting sau implicarea externă în cariera judecătorilor, precum şi măsuri legislative şi administrative care afectează inamovibilitatea, remuneraţia, pensiile, recrutarea, personalul, resursele şi autonomia financiară, toate convergând într-o direcţie comună”.
CSM se plânge Comisiei Europene că măsurile luate de guvern și „campaniile mediatice” riscă să inhibe judecătorii, să erodeze încrederea în instanțe și să slăbească poziția Consiliului. Acestea ar constitui „un model concentrat de presiune instituțională”, iar reacția CSM este „o comunicare de avertizare timpurie”.
Cine este pe „lista neagră” a CSM
Pe 10 iunie, CSM a adoptat un document de peste 70 de pagini, spunând că acesta are sprijinul a 3.580 de judecători, în care susține că mai mulți politicieni, ONG-uri și publicații au derulat o campanie de decredibilizare a justiției.
Judecătorii din CSM indică drept autori ai campaniei de denigrare a justiției „politicieni ai coaliţiei de guvernare, în special de la USR şi PNL”. Este invocat și premierul, fără însă a-i fi dat numele:
„Campania s-a bazat pe minciuni repetate constant de o parte a coaliţiei aflate astăzi la guvernare, în special de partea politică aflată sub autoritatea şi influența prim-ministrului, vectorii de presă ai acestora, precum şi de ONG-uri care se afiliază, în mod tradiţional, mesajelor acestora”.
Sunt enumerați pe „lista neagră” Dominic Fritz, preşedinte USR, Ana Birchall, fost ministru al justiţiei, fost consilier al preşedintelui, fost consilier al premierului, Cristian Ghinea (USR), Laurenţiu Ştefănescu (USR) și alți membri USR, precum și fostul jurnalist de investigații Ionel Stoica. În hotărârea CSM sunt indicate mai multe postări ale acestora de pe rețelele sociale.
Vicepremierul Oana Gheorghiu, Ruben Lațcău (viceprimar USR Timişoara), Diana Mardarovici, consilieră PNL, Cătălin Teniță (fost membru USR) completează lista.
Scrisoare USR către comisarul UE pentru drepturile omului
Anterior, USR a anunţat că Oana Murariu şi Simona Spătaru, membre ale Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, i-au adresat o scrisoare Comisarului pentru Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, în care atrag atenţia asupra „listei negre” publicate de CSM şi a riscurilor uriaşe pe care aceasta le implică în ceea ce priveşte protecţia libertăţii de exprimare, în condițiile în care sunt menționate explicit numele unor jurnaliști, politicieni sau reprezentanți ai societății civile..
„Includerea numelor acestor persoane, împreună cu fragmente din declarațiile lor publice într-un document oficial emis de către autoritatea de autoguvernare a sistemului judiciar poate crea un efect înfiorător asupra dezbaterii publice și să descurajeze examinarea legitimă a unor chestiuni de interes public”, se spune în scrisoarea celor două reprezentante ale USR.
Asimilarea criticilor legitime unor atacuri la adresa independenței riscă să afecteze dreptul la liberă exprimare, protejat de articolul 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În plus, se ridică dubii cu privire la respectarea articolului 6 al Convenției – dreptul la un proces corect – în eventualitatea în care persoanele aflate pe „lista neagră” a CSM ar ajunge, din varii motive, în fața unei instanțe.