CSM declanșează procedura de numire a noului șef al Curții Supreme. Lia Savonea, numele vehiculat

Judecătoarea Lia Savonea, fostă membră CSM și fostă președinte a Curții de Apel București, este numele vehiculat pentru a prelua poziția de președinte a Înaltei Curți de Casație și Justiție după concurs, potrivit unor surse judiciare.

Consiliul Suprem al Magistraturii a publicat luni, 19 mai, anunțul privind declanșarea procedurii de ocupare a funcției de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Mandatul actualei șefe a Curții Supreme, judecătoarea Claudia Corbu, expiră pe 16 septembrie.

Calendarul estimativ al procedurii începe cu data de 19 mai când este postat anunțul pe pagina de internet a Consiliului, 16 iunie 2025 este ultima zi de depunere a candidaturilor, pe 17 iunie se publică numele celor doresc să conducă ÎCCJ și se publică proiectele de candidatură ale acestora. Începând cu 23 iunie, Secția pentru judecători poate începe analizarea candidaturilor și aprobarea susținerii interviului.

Viitorul președinte al ÎCCJ va fi decis de către Secția pentru Judecători a CSM.

Cine este Lia Savonea

Lia Savonea a promovat în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în 2023. Anterior, a fost președinte a Curții de Apel București.

Lia Savonea a fost membru al CSM în perioada 2017-2023, iar în 2019 a fost președinte al Consiliului. HotNews.ro scria, la momentul numirii la Curtea Supremă, că ea este considerată unul dintre cei mai influenți oameni din sistemul judiciar și lider al grupării antireformiste din CSM.

Comunitatea Declic a lansat în 2023 o petiţie publică împotriva Liei Savonea, petiție semnată de zeci de mii de oameni, în care solicita CSM să nu o promoveze la instanţa supremă.

Declic a adus ca argument că în anul 2015 Lia Savonea a condamnat un bărbat la doar 8 luni de închisoare cu suspendare pentru act sexual cu un minor. Bărbatul a fost acuzat că a întreţinut relaţii sexuale cu nepoata sa în vârstă de 13 ani, însă judecătoarea a aplicat o pedeapsă mică justificând că fetiţa şi-ar fi dat consimţământul.

Demersul Declic a fost susținut de mai multe ONG-uri: Corupţia Ucide, Asociaţia Dream Project, Asociaţia Necuvinte, Reset, Asociaţia SAMAS, Inţiativa România, Asociaţia Dăruieşte Viaţă, #REZISTENTA, Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Asociaţia Evoluţie în Instituţie, Rezist Galaţi, Asociaţia Pe Stop, #Rezist Milano, Amprenta de Bine.