Cât de multă libertate este sănătos să aibă un adolescent? Sfaturi de la psiholog
În viața fiecărui individ vine un moment când își dorește mai multă libertate și acesta marchează începutul adolescenței. Cât de importantă este libertatea pentru dezvoltarea psihică a adolescenților și a tinerilor în general, dar și cât de multă libertate este sănătos pentru un tânăr să aibă?
Fiecare vârstă vine cu o sumedenie de nevoi, iar una dintre cele mai importante este, fără doar și poate, nevoia de a fi liber. În raport cu membrii familiei, în raport cu propriile alegeri sau cu regulile inerente ale unei societăți. Și nu de puține ori auzim adolescenți și tineri care suferă că nu au „suficientă libertate”. „Eu vreau mai multă libertate” sau „Vreau să fiu liber, să fiu eu însumi” sunt unele dintre cele mai comune cerințe ale tinerilor. Dar ce înseamnă „suficient” în acest context, și ce înseamnă cu adevărat libertatea pe care și-o doresc tinerii?
Cum apare nevoia de a fi liber?
Copilăria implică de la sine o formă de libertate, în primul rând prin lipsa responsabilităților. Ea are și un caracter repetitiv: un program stabilit de părinți sau îngrijitori, un set de reguli care să asigure consecvență și să țină copilul în siguranță: următoarea zi de școală, următorul examen, o viață socială structurată din exterior. „Un fel de viață supravegheată”, consideră psihologul și psihoterapeutul Simona Simboan, parte din echipa Rețelei Private de Sănătate Regina Maria.
Apoi, începe tranziția spre o nouă formă de libertate, aventura adolescenței care continuă cu nevoia de a-ți construi propria poveste de viață, separat de oricine altcineva. Un apanaj al evoluției biologice și psihice, libertatea de care amintim cunoaște diferite manifestări în funcție nu numai de tipologia familiilor, dar și raportat la evoluția societățiilor.
În prezent, am putea afirma, menționează psihoterapeutul, că trăim în cea mai puțin structurată societate din toate timpurile. Dacă în trecut, părinții, profesorii, antrenorii continuau să urmărească progresul unui tânăr până târziu în viață, azi se manifestă un individualism fără precedent – o nevoie de a te distanța de familia nucleu și de a-ți construi propriul drum poate chiar cât mai departe de aceasta.
„«Noi» din societățile tradiționale a devenit «Eu» de azi. În trecut, tinerii se dezvoltau conform cutumelor locului unde se nășteau. Un curs al vieții pe care îl urmau ca un dat. Odată cu fenomenul globalizării, s-a accentuat și nevoia de libertate și independență. Realizările personale sunt mai importante decât valorile morale comune. Ceea ce poate fi benefic, dar și primejdios în același timp”, declară Simona Simboan.
Nevoia de libertate diferă de la tânăr la tânăr
Momentul când un tânăr începe să se desprindă de nucleul său familial, de locul spirjinului necondiționat, poate fi definitoriu pentru modul cum acesta se vor raporta la viață și la propriul sine. Coincide cu perioada dezvoltării identității și setarea propriilor valori și credințe. De aici și înțelegerea libertății ca „a face ce vreau, când vreau”. Doar că, menționează psiholog Simona Simboan, „libertatea ar trebui să fie în primul rând capacitatea de a alege ceea ce este corect.”
Un sistem de reguli personale și publice, libertatea – pentru a nu deveni un teren primejdios –, înglobează drepturi și cerințe care implică la rândul lor „obligații și îndatoriri și sunt strâns legate de noțiunea de participare”.
Ai libertatea de a-ți alege profesia, dar ea depinde de abilitățile academice pe care le dobândești. Și tot așa, aproape indiferent despre ce formă de libertate vorbim, până la a înțelege că, de fapt, libertatea absolută sau completă nu există, ci ea este întotdeauna restrânsă. Aceasta fiind prima lecție pe care orice tânăr este necesar să o învețe ca să nu distorsioneze propriile idealuri și să devină nefericit.
Atunci când tinerii înțeleg libertatea pe ideea falsă de „eliberare de orice dogmă sau orice regulă”, pot apărea derapaje majore, consideră psihoterapeut Simona Simboan.
„Nu confundați libertatea cu egoismul”
„Este perfect în regulă să fii orientat către sine, dar către intimitatea ta, către valorile și emoțiile tale, nu sub o formă egoistă”, explică psihologul. „Când libertatea se transformă în egoism, există riscul ca tinerii să nu mai petreacă timp în comunități ci mai degrabă în fața unui laptop, să nu mai urmărească țeluri comune, ci doar plăceri personale.”
Un studiu realizat de către cercetatorii de la Harvard Graduate School of Education a chestionat zeci de mii de elevi de gimnaziu și liceu referitor la cum se raportează părinții la realizările individuale versus bunăstarea familiei. 80% dintre respondenți au mărturisit că părinților le pasă mai mult de realizari-succesul individual decât de legăturile de familie.
„Libertatea nu ar trebui să fie un ocean unde să vrei să-ți petreci toată viața, ci doar un râu peste care vrei să treci ca să ajungi pe celălalt mal și să te stabilești”, menționează psiholog Simona Simboan.
Libertatea cea sănătoasă
Angajamentele au un rol foarte important pentru ca tinerii să înțeleagă corect libertatea, consideră psihologul. „Libertatea este o călătorie atât la opțiuni deschise cât și la constrângeri plăcute.”
O abordare care va aduce echilibru în viața unui tânăr nu exclude angajamentele, ci implică găsirea și acceptarea constrângerilor cele mai potrivite fiecăruia în parte. „Angajamentele oferă o identitate, un scop și chiar contribuie la contruirea unui caracter moral. Trebuie să ai un set de reguli ca să nu devii sclavul propriilor pofte distructive, angajamente față de tine, față de prieteni, familie și societate.”
Un set de reguli în orice familie, o comunicare sănătoasă, consecvență și negocierea limitelor pe măsură ce copiii cresc pot corobora pentru o percepție potrivită a ceea ce înseamnă libertatea.
„Copiii și tinerii mai trebuie să înțeleagă că au libertatea de a simți, de a se exprima, de a vorbi despre emoțiile lor, dar această libertate vine la pachet cu obligația de a nu-i răni pe ceilalți”, spune psiholog Simona Simboan.
Libertatea nu este renunțare!
Psiholog Simona Simboan povestește că a întâlnit, de-a lungul carierei sale, numeroși tineri care au rătăcit sau care au ales singurătatea absolută dintr-o interpretare greșită a conceptului de libertate.
Și mai ales din a echivala libertatea cu renunțarea ori de câte ori se confruntau cu o dificultate. „Există riscul ca tipul acesta de renunțare, la cel mai mic impediment, să aducă după sine eșec după eșec și în final stări depresive acute.”
Recomandări pentru părinți
În adolescență și în viața unui tânăr, părinții ar trebui să încurajeze căutarea răspunsurilor la următoarele întrebări: „Ce pot face pentru a-mi aduce bucurie?”/ „Ce vreau de la viață?”/ „Ce-mi cere viața?”
Fiind prezenți în viața copiilor lor, părinții trebuie să fie atenți la „darul”, talentul pe care aceștia îl au și să le ofere ajutorul moral și practic pentru îndeplinirea unei vocații, oricare ar fi aceea.
„Părinții ar trebui să le vorbească copiilor despre idealuri în general, dar și despre idealurile pe care le-au avut la rândul lor. Și să le ofere ghidaj în acest sens. Libertatea trebuie transmisă mai departe sub formă de vise, «esti liber să-ți alegi un vis, un drum, iar eu ca părinte te voi sprijini în drumul tau.»
Sursa foto: Dreamstime.com