Cât vor rezista gazele naturale în fața asaltului energiei verzi

​În urmă cu aproape nouă ani, OMV Petrom și americanii de la Exxon au anunțat descoperirea unui mare zăcământ de gaze în Marea Neagră. Apoi au fost descoperite și alte zăcăminte, mai mici. De atunci, autoritățile și politicienii ne-au tot servit mirajul independenței energetice, ne-au povestit despre cum va deveni România hub regional și cum vom ajunge, mai nou, cel mai important producător de gaze din Uniunea Europeană. Una era vorba, alta era fapta. În realitate, politicul a depus eforturi și chiar a și obținut blocarea investiților în Marea Neagră. Între timp, atenția marilor investitori a început să fie atrasă de alt tip de investiții: cele în energia verde, care, de altfel, va atrage și multe miliarde de euro fonduri europene. În schimb, gazele au primit un statut inferior- combustibil de tranziție.

O scurtă istorie. Extracția gazelor din Marea Neagră este blocată din cauza lipsei unei legislații care să acorde investitorilor garanția că își vor recupera banii. Cu mare greutate s-a născut Legea Offshore, în urmă cu doi ani, însă aceasta a fost elaborată în așa fel încât să descurajeze investitorii. Atunci, a fost un război între puterea controlată de Liviu Dragnea și investitori. Liviu Dragnea și strategul PSD de atunci Darius Vâlvov, ambii suspectați de unele voci de servire a unor interese rusești, s-au considerat victorioși după aprobarea legii în Parlament, însă România nu a obținut absolut nimic. Un an mai târziu, Exxon a decis să-și vândă participația pe care o deținea pentru perimetrul Neptun Deep în Marea Neagră. Nici până acum nu a reușit să o vândă, iar singura compania rămasă în cursă pentru achiziționarea participației este compania de stat Romgaz.

Între timp, Liviu Dragnea și Darius Vâlcov, cei care au pus evident piedici investițiilor în Marea Neagră, au dispărut din peisajul politic, și a apărut guvernarea Orban cu promisiunea că va modifica legislația astfel încât să sprijine deținătorii de licențe petroliere. Promisiunea a fost încălcată, chiar dacă a fost inclusă chiar și în programul de guvernare. Guvernul PNL a susținut în mai multe rânduri că nu poate trimite în Parlament un proiect de modificare a Legii Offshore din cauza lipsei unui consens politic și că așteaptă o nouă majoritate. Teoretic, acum după alegeri, ar putea forma majoritatea necesară adoptării unei legi corecte și aceasta cât mai rapid.

Ultima șansă pentru exploatarea gazelor

Investițiile din Marea Neagră au devenit o urgență. Practic, acele gaze trebuie exploatate în următorii ani, în condițiile în care ele ar urma să își piardă valoarea dacă mai stau mult pe fundul mării. Uniunea Europeană pune accent pe energia din surse regenerabile și vede hidrogenul ca sursă a viitorului, în timp ce gazele au primit statut de combustibil de tranziție, de înlocuire a cărbunelui, urmând să se investească din ce în ce mai puțin în acest sector. Mare parte din atenția investitorilor s-a mutat pe zona de energie verde.

Potrivit UE, consumul de gaze naturale trebuie diminuat în următoarele decenii, iar până în 2050, să fie înlocuit cu energie din surse regenerabile. România a așteptat periculos de mult cu exploatarea resurselor de gaze. Ar putea ajunge în situația ca aceste gaze să nu mai valoreze atât de mult încât să merite investiții în extracția lor.

Guvernul PNL a demarat un program național, în valoare de 900 de milioane de euro, de racordare a populației și consumatorilor non-casnici la rețeaua inteligentă de distribuție a gazelor naturale. Pe acest program, consumul anual ar urma să se majoreze cu circa 4,4 miliarde mc, față de 10 miliarde cât este acum. Mai mult, Guvernul vrea investiții masive în înlocuirea cărbunelui ca sursă cu gaze naturale. Pentru centralele electrice prin cogenererare va fi nevoie de alte 3,5 miliarde metri cubi. În total, încă 8 miliarde de metri cubi în plus față de necesarul de acum. Însă, toate aceste investiții nu apar peste noapte, ci în ani, până în 2030, exact când este estimat să înceapă declinul gazelor la nivel european și înlocuirea lor cu alte resurse, precum hidrogenul care este produs utilizând energie regenerabilă.

Practic, dacă va fi pus în aplicare unitar planul UE de înlocuire a gazelor cu energie regenerabilă, fără concesii față de țările mai sărace din estul Europei, acele noi centrale vor funcționa douăzeci și ceva de ani, iar populația proaspăt racordată la gaze va trebui să treacă pe energie electrică. De aici urgența. Cu cât vor fi făcute mai rapid aceste investiții, cu atât ele vor fi mai puțin inutile.

Click pentru a deschide

Guvernele care s-au perindat în ultimii 30 de ani au ținut mare parte din populație neracordată la gaze și abia acum, când această resursă începe să-și piardă din importanță, a fost demarat un amplu program de racordare. Doar 35% din populația României este racordată la gaze și foarte mulți se încălzesc cu lemne, fiind tăiate masiv pădurile în acest scop. Abia acum, au început să fie făcute investiții în infrastructura de gaze, în gazoductul BRUA, care acum stă nefolosită, deși a fost finalizată faza I, așteptând conducta Tuzla-Podișor, care va transporta gazele din Marea Neagră.

Sunt zeci de ani în care gazele au zăcut inutil în pământ, iar pădurile au dispărut în foc. Dacă va fi irosită și această ultimă șanse de utilizare a resurselor, responsabilă va fi guvernarea din următorii patru ani.

Finanțările europene merg către energia verde

Un proiect de document consultat de Reuters arată chiar o intenție a Uniunii Europene de a restricționa finanţarea acordată pentru proiectele în infrastructura de gaze. Ar putea fi permise finanțări pentru reţelele inteligente de gaze, cu condiția integrării regenerabilelor şi a gazelor cu emisii reduse de carbon în reţeaua de gaze.

Cei mai mulți bani europeni se vor îndrepta către energia verde, nu către gaze. De altfel, Uniunea Europeană a decis că Fondul pentru o tranziţie justă, în valoare de 17,5 miliarde de euro, nu va fi cheltuit pentru combustibili fosili, inclusiv gaze naturale.

De curând, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, liderii UE au hotărât să crească ținta de reducere a emisiilor de carbon de la 40% la 55% până în 2030, față de nivelul din 1990. Parlamentul European vrea chiar mai mult: 60%. Pentru țările din estul Europei, mai ales a celor care folosesc masiv cărbunele ca sursă de generare a energiei, precum România și Polonia, este un efort uriaș, mai ales financiar. State precum România vor putea investi în proiecte pe gaze, însă cei mai mulți bani europeni se vor duce către energia verde.

Recent, Guvernul a aprobat un memorandum privind acordarea unui ajutor din bugetul de stat pentru restructurare de 1,3 miliarde de euro, în perioada 2021-2025, Complexului Energetic Oltenia. Suma este prevăzută în planul de restructurare, care acum se află la Comisia Europeană pentru aprobare. Complexul Energetic Oltenia intenționează să înlocuiască actualele capacități pe cărbune cu unele pe gaz și cu energie fotovoltaică.

Sunt așteptați foarte mulți bani pentru energia verde, iar singurul lucru pe care trebuie să-l facă România este să se miște rapid și eficient pentru a beneficia de ei. Sunt finanțările prin Fondul de Modernizare, circa 6 miliarde euro pentru perioada 2021-2030, bani care provin din certificatele de CO2. De curând, România a notificat Comisiei intenția sa de a oferi sprijin public în valoare de până la 750 de milioane RON (aproximativ 150 de milioane EUR) pentru construirea și/sau modernizarea mai multor de instalații de producție și rețele de distribuție a energiei termice (cu o contribuție de maximum 20% din valoarea totală a investițiilor în cazul celor din urmă). Schema de sprijin a fost aprobată de Comisia Europeană.

Mai sunt banii din fondul de redresare și reziliență. Potrivit unui Planului Național de Redresare și Reziliență, aflat acum în dezbatere publică, pentru investițiile din domeniul energie și tranziție verde ar urma să fie alocată suma de 1,55 mld. euro, iar investițiile în eficiență energetică sunt estimate la 1,8 miliarde euro. Cei mai mulți bani se vor duce în rețele inteligente de transport a energiei regenerabile.

Click pentru a deschide

Vor fi mulți bani de cheltuit pentru producerea de energie regenerabilă. Capacitatea eoliană offshore a Europei va crește de la nivelul actual de 12 GW la un nivel de cel puțin 60 GW până în 2030 și de 300 GW până în 2050, se arată în strategia Comisiei Europene privind energia din surse regenerabile offshore. Comisia Europeană mai propune ca, până în 2050, să completeze această capacitate cu 40 GW provenind din energie oceanică, dar și cu energie produsă utilizând alte tehnologii emergente, de exemplu turbine eoliene și panouri solare flotante. Potențialul eolian din Marea Neagră este uriaș, fiind estimat la peste 70.000 MW.

Comisia încurajează statele membre să utilizeze Mecanismul de redresare și reziliență și să colaboreze cu Banca Europeană de Investiții și cu alte instituții financiare pentru a sprijini investițiile în energia offshore prin intermediul InvestEU.

Practic, în ceea ce privește investițiile în gaze, sunt destul de reduse șansele de obținere a unor fonduri europene. Guvernul speră, totuși, să obțină fonduri europene, circa 3,8 miliarde lei, în perioada 2021-2027, pentru racordarea populației la gaze. Este nevoie de aprobarea prin decizia Comisiei Europene a programului operațional în cadrul căruia va avea loc finanțarea.

Acest articol face parte din proiectul Lumea în schimbare, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.