Câte țări și-au mutat ambasada la Ierusalim și câte promit să o facă. Plus: Cum a procedat SUA, ce spune UE și cum a redeschis acest scandal România

Declarațiile făcute de premierul Viorica Dăncilă în weekend, în Statele Unite, privind mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim au redeschis un subiect delicat, generând entuziasmul Israelului, dar și reacții dure din lumea arabă, care au culminat cu anularea vizitei la București a Regelui Iordaniei. Este a doua oară când guvernul de la București declanșează un astfel de scandal în mai puțin de un an prin sfidarea poziției majorității statelor din lume. De altfel, în afară de SUA, doar două țări și-au mutat ambasada la Ierusalim, una răzgândindu-se între timp.

Anunțul făcut în decembrie 2017 de Donald Trump privind mutarea ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim și inaugurarea noii reprezentanțe diplomatice, pe 14 mai, nu au fost urmate, așa cum sperau președintele american și Israelul de un val de decizii similare ale altor țări. Dimpotrivă, au urmat reacții dure și ferme ale Uniunii Europene, ale statelor arabe, ale Rusiei și chiar a ONU.

La acest moment, în afară de Statele Unite, o singură țară are principala reprezentanță diplomatică în Ierusalim: Guatemala.

Merită menționat și cazul Paraguayului, o altă națiune cu puțină influență pe scena internațională, care și-a relocat ambasada la Ierusalim tot în mai anul trecut, însă s-a răzgândit după câteva luni. Mai exact, noul președinte, Mario Abdo Benítez, a mutat-o înapoi la Tel Aviv în septembrie 2018, stârnind mânia regimului Netanyahu, care a închis ambasada din Asuncion și și-a rechemat în țară ambasadorul.

Există și un foarte mic număr de țări care promit că vor lua o asemenea măsură: România, unde mutarea ambasadei s-a lovit de refuzul ferm al președintelui Iohannis, Honduras, care a făcut până acum doar micul pas al deschiderii unui birou comercial și Brazilia, aceasta fiind singurul jucător important la nivel mondial care este clar de partea lui Trump. În luna ianuarie, președintele Bolsonaro a spus că decizia este luată, și implementarea ei este doar o chestiune de timp.

• Majoritatea ţărilor lumii nu recunosc suveranitatea israeliană asupra întregului Ierusalim, pe care l-a anexat după războiul din 1967, și au ales să nu îşi stabilească ambasadele în Ierusalim pentru a nu afecta rezultatele unor negocieri pentru pace

Cum și-a pus în aplicare Trump promisiunea de campanie

La 6 decembrie 2017, Donald Trump a respectat promisiunea făcută în campania electorală a anunţat că SUA recunosc Ierusalimul drept capitală a statului Israel, anunţ ce a marcat o schimbare majoră a politicii Washingtonului în Orientul Mijlociu. Totodată, Trump a cerut Departamentului de Stat al SUA să înceapă pregătirile pentru a muta ambasada SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. Liderul de la Casa Albă a subliniat că Ierusalimul trebuie să rămână locul sfânt pentru trei religii importante (creştină, mozaică şi musulmană, n.r.) şi că Israelul are dreptul de a-şi decide propria capitală.

Decizia lui Trump a provocat un val de reacții de dezaprobare din partea statelor membre ale Uniunii Europene, Uniunea Europeană afirmând în repetare rânduri prin intermediul reprezentanților instituțiilor sale că ”trebuie să ne ferim de decizii unilaterale”. Decizia lui Donald Trump a fost criticată dur și de Autoritatea Palestiniană, de Liga Arabă, de numeroase ţări musulmane, de Adunarea Generală ONU, dar și de Rusia. „Administraţia SUA acţionează în mod arogant, sfidând drepturile palestinienilor. Statutul oraşului Ierusalim trebuie determinat doar în conformitate cu reglementările internaţionale”, a transmis Ministerul palestinian de Externe.

Ulterior, pe fondul criticilor, preşedintele SUA a încercat să îşi nuanţeze poziţia privind statutul Ierusalimului, refuzând să excludă posibilitatea împărţirii oraşului şi explicând că israelienii şi palestinienii trebuie să stabilească frontierele în oraş. Liderul de la Casa Albă a transmis Israelului că pacea necesită „compromisuri dure”.

În 14 mai 2018, Statele Unite au inaugurat noul sediu al ambasadei din Israel, mutat din Tel Aviv în Ierusalim.

Inaugurarea a avut loc în contextul protestelor extrem de violente soldate cu zeci de morţi şi sute de răniţi. Cel puţin 55 de palestinieni au fost ucişi, iar câteva mii au fost răniţi în confruntările cu armata israeliană produse în cursul protestelor. Trump, a transmis, cu ocazia inaugurării ambasadei americane din Ierusalim, un mesaj video în care susţinea că menţine angajamentul soluţionării conflictului israelo-palestinian: „Statele Unite menţin în totalitate angajamentul facilitării unui acord de pace”. „Israelul este o naţiune suverană şi, ca orice naţiune suverană, are dreptul de a stabili care este capitala sa. Mutarea ambasadei SUA la Ierusalim era aşteptată de mult timp”, mai spunea Donald Trump.

Opoziția fermă a UE

Poziția Uniunii Europene a fost clară: „UE susţine cu tărie soluţia celor două state, care ar trebui găsită prin discuţii directe între cele două părţi, Ierusalimul fiind viitoarea capitală a ambelor state. În conformitate cu rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU (478), delegaţia UE şi ambasadele tuturor statelor membre UE se află la Tel Aviv”.

Uniunea Europeană a transmis acest punct de vedere încă de la primele declarații de la București privind intenția de mutare a ambasadei de la Tel Aviv la Iersualim.

Disputa Iohannis – PSD pe această temă

Iniţial, anunţul a fost făcut de liderul PSD, Liviu Dragnea, care a spus în aprilie anul trecut că Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.

”Are valoare simbolică uriaşă acest gest al nostru, în primul rând o valoare simbolică pentru un stat care are o influenţă nemaipomenită în lume, un stat, Israelul, cu care noi avem relaţii speciale de foarte mulţi ani, un stat în care sunt peste 500.000 de români, are o valoare foarte mare pentru administraţia americană. Suntem practic a doua ţară care facem acest lucru. Mutarea ambasadei la Ierusalim poate şi cred că va aduce nişte beneficii pe termen şi scurs, şi mediu şi lung pentru România. Trebuie să folosim această şansă uriaşă”, a declarat Liviu Dragnea.

Preşedintele Klaus Iohannis a încercat atunci să discute la telefon cu premierul Viorica Dăncilă, despre anunţul privind mutarea ambasadei României din Israel la Ierusalim, însă aceasta nu a răspuns la telefon. Da, iniţial nu am răspuns. Eram la Simfonia Lalelelor, nu am văzut apelul, apoi am sunat şi am discutat cu dumnealui. A fost o discuţie privată cu domnul preşedinte, pot să confirm că a avut loc această discuţie”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.

Şeful Executivului a spus că memorandumul va fi discutat cu toate instituţiile, inclusiv preşedinţia, dar numai după ce se ajunge la forma finală. Întrebată când va avea loc discuţia cu celelalte instituţii, Dăncilă a precizat: „Vom purta discuţii cu toate instituţiile când ajungem la un numitor comun”.

Chestionată cu privire la faptul că Liviu Dragnea avea detalii despre acest memorandum confidenţial, Dăncilă a spus: „s-a ştiut despre document, a apărut înainte de a fi votat în sedinţa de guvern. În rest nu vă pot spune”.

Preşedinţia a reacţionat prompt: ”Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. (…) Problema mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim nu este o problemă cu caracter tehnic, ci este o decizie de politică externă cu implicaţii importante”.

De asemenea, Klaus Iohannis menţiona că prevederile ONU solicită statelor membre să se abţină să stabilească misiuni diplomatice în Ierusalim şi să intensifice eforturile internaţionale pentru o pace durabilă, cuprinzătoare şi justă în Orientul Mijlociu. Prin urmare, în această etapă, „relocarea ambasadei României în Ierusalim ar reprezenta o încălcare a dreptului internaţional relevant”, amintea preşedintele chiar a doua zi după anunţul liderului PSD.

Viorica Dăncilă a avut, pe 25 aprilie 2018, o întrevedere cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, acesta salutând adoptarea de către Guvernul României a măsurii.

În contextul discuţiilor privind mutarea Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim, premierul israelian, Benjamin Neranyahu şi-a anulat vizita în România de două ori.

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a anunţat în mai multe rânduri că România e pe ultima sută de metri în privinţa mutării Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.

Scandalul revine

Acest subiect delicat a fost redeschis în weekend, de la Washington, de premierul Viorica Dăncilă, care a anunțat că după „finalizarea analizei” și „în deplin consens”, România își va muta Ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Ulterior, premierul Viorica Dăncilă a susținut că anunțul pe care l-a făcut a fost „o opinie personală”.

Replica lui Iohannis a venit imediat, printr-un comunicat de presă: „Din dorința de a-și revendica o decizie care nu aparține doar Guvernului României, așa cum dorește să lase impresia, Prim-ministrul Viorica Dăncilă se grăbește să facă anunțuri publice fără să existe o decizie în acest sens”. Șeful statului a precizat că decizia mutării Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim va avea loc numai după finalizarea analizei care se desfășoară în prezent și doar cu avizul tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniul politicii externe și al securității naționale.

Premierul român a fost criticat și din afara țării, lumea arabă condamnând declarația. Comisia Europeană a precizat clar că își menține poziția pe această temă. O reacție foarte clară a venit din partea Regelui Iordaniei, care și-a anulat vizita la București.

Premierul Viorica Dăncilă „a reușit să pună pe butuci” și relația cu lumea arabă, ceea ce este „foarte, foarte trist”, a declarat, luni seară, președintele Klaus Iohannis. El a mai spus că regele Iordaniei s-a simțit, personal, foarte jignit de abordarea Vioricăi Dăncilă.