Cum a ajuns o prezentatoare TV de știri cu credibilitatea Andreei Esca să urce pe scenă într-un spectacol plătit din bani publici, în orașul lui Ilie Bolojan
Prezentatorii de știri au mult mai multă credibilitate decât guvernanții, bancherii sau influencerii, conform unui recent studiu mondial al Ipsos: Ipsos Global Trustworthiness Index 2026. Ce se întâmplă când se amestecă profesiile și prezentatoarea celui mai audiat buletin de știri de televiziune din România este angajată ca influencer pe bani, pentru zeci de produse ale marilor firme și pentru autorități publice?
Există un regulament european pe care România încă nu l-a adaptat în legislația națională.
Cunoscut și ca European Media Freedom Act (EMFA), acesta obligă furnizorii de servicii mass-media „să asigure că sunt divulgate orice conflicte de interese reale sau potențiale care ar putea afecta furnizarea de conținut de știri și de actualități”.
Este un conflict de interese ca prezentatorii de știri TV să fie plătiți de firme și de autorități bugetare, despre care ajung inevitabil să relateze buletinele de știri pe care aceștia le prezintă publicului?
Ce au făcut organizații din publicitate, precum Consiliului Român pentru Publicitate – Romanian Advertising Council (RAC), unde activează marile companii și branduri, dar și televiziuni, printre care ProTV. Cum a acționat recent CNA.
Ce a declarat ProTV pentru HotNews despre cazul prestațiilor de influencer realizate de Andreea Esca, plătite de firme și autorități publice și nesemnalate publicului de pe Internet, care nu știe că postările sunt reclamă plătită prezentatoarei TV.
Ipsos este una dintre cele mai mari companii de cercetare de piață și sondaje de opinie din lume, cu sediul la Paris. Ipsos realizează Indicele Global de Credibilitate, referitor la credibilitatea de care se bucură diverse profesii. În Indicele de Credibilitate din 2026, oamenii din 31 țări (inclusiv România) s-au exprimat cu privire la mai multe profesii.
Organizatorii „Festifall” confirmă că momentul cu Otravă și Esca a fost plătit cu 6.000 de euro
Recent, Andreea Esca, una dintre cele mai cunoscute jurnaliste din România, și un influencer apropiat de ProTV au fost plătiți cu aproximativ 6.000 de euro, prin firma celui din urmă, pentru a promova un festival din Oradea organizat cu bani publici.
Oradea este orașul ascensiunii politice a lui Ilie Bolojan ca președinte PNL și premier. El a fost primar timp de 12 ani (2008-2020), înainte să devină președinte CJ Bihor. De atunci, primar este Florin-Alin Birta, fost viceprimar al lui Bolojan (2016-2020) și succesor al proiectelor sale administrative.
Cazul festivalului, relatat inițial de publicația Gândul, arată un gol pe care breasla nu l-a acoperit în aproape 40 de ani de democrație: nu există o regulă clară și obligatorie care să separe activitatea jurnalistică de cea comercială sau politică, susțin experții în domeniu.
La jumătatea lunii octombrie, publicația Gândul a relatat despre participarea Andreei Esca la „Festifall”, un eveniment din Oradea finanțat cu bani publici prin Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune (APTOR). APTOR le-a confirmat jurnaliștilor de la Gândul faptul că prezența prezentatoarei de știri de la ProTV a fost una plătită.
„Pentru o oră și jumătate pe scenă, momentul cu Andreea Esca și blogger-ul Otravă a fost răsplătit cu aproximativ 6.000 de euro”, a relatat Gândul în octombrie 2026.
Andreea Esca a fost plătită prin firma Otravă Media SRL, care-i aparține influencerului Cristian Șimonca, cunoscut în spațiul public și ca „Otravă”. Conform reprezentanților APTOR citați de Gândul, contractul încheiat între instituție și firmă vizează servicii de promovare a municipiului Oradea – care au inclus un „DJ set” prestat de Șimonca împreună cu Andreea Esca.
Prezintă știrile la ProTV, postul nr. 1 din România
Andreea Esca este cea mai cunoscută și longevivă prezentatoare de știri din România. După 31 de ani de carieră, departamentul de știri al ProTV este asociat în mințile multor români cu numele ei, care a devenit în timp un brand în sine, separat de televiziunea care a lansat-o.
ProTV este postul numărul 1 din România, iar Știrile ProTV sunt cele mai urmărite din țară.
Pe conturile ei personale de social media, Esca a publicat de-a lungul anilor sute de postări în care a promovat evenimente, produse, oferte, branduri sau societăți comerciale. Zeci dintre ele sunt marcate ca postări sponsorizate/reclame plătite, dar în multe alte cazuri nu este clar dacă promovarea a fost pro-bono sau a existat și un schimb comercial.
Până la ora publicării, Andreea Esca n-a răspuns solicitării HotNews pentru un punct de vedere.
Promovări făcute de Andreea Esca
Câteva exemple, din ultimele luni despre reclama făcută de Andreea Esca. Între ele, branduri precum Lancome, Pirelli, Raiffeisen Bank, Unicredit. În nici unul dintre cazuri, prezentatoarea Știrilor ProTV nu a comunicat publicului că postările sale sunt publicitate.
„Câteva recomandări pentru perioada urmatoare? Weekendul acesta, 15-17 mai, la @mezaninspace str Brezoianu 24-25, vă așteaptă @lancomeofficial ca să vă găsiți tratamentul personalizat pentru pielea dumneavoastră, pe 16 mai @alistmagazine va invita la @half_is_free la @bucurestimallvitan sa va cumpărați lucrurile preferate, la jumătate de preț” – Facebook
„Încă o ediție reuşită TheCal! @pirelli 2027, New Delhi! Un calendar cu o poveste emoționantă, realizat exclusiv intr-o țară care te emoționează… Happy to be part of the Team:) ! ” – Instagram
„Ce-am făcut când n-am tăcut:) ! Sau “me, lately” in imagini. Foarte frumos la Constanta, mi-au placut discutiile din cadrul conferintelor @raiffeisenbankro @asociatia.b_leader Cunosc atat de multi antreprenori destepti si ambitiosi ca imi creste inima. Chiar suntem un popor smart! Si care isi pune mintea la contributie sa gaseasca solutii si in cele mai dificile situatii!” – Facebook
„M-am indragostit de costumele facute de @cuannaro, ca mă știți atentă la designerii romani, asa ca am decis sa port unul, la cina oficială de deschidere a @mbbfw_official la @toffgalleries ! Unde a fost minunat! In rest, sper să existe câteva showuri, la care pot ajunge si eu (că viața mea se invârte in jurul ştirilor @protv_romania 🤗)! Şi pentru o cafea bună, in zonă, recomand @alistmagazine AListCafé! La @icatheneepalacebucharest@cafeatheneeintercontinental ! Vă pup, si ne vedem diseară! ❣️ ” – Instagram
Iar la AListCafe puteți răsfoi revista, in timp ce stați la masă, sau puteți alege să trimiteți o vedere celor dragi, dintre cărțile poștale oferite de noi! Mâine mai venim cu o surpriză și o invitație! Hint: pregătiți-vă ținute chic:)! #AListCafe Proiect sustinut de @unicredit_bank_romania Multumesc @ancadarling pentru încredere! Și @mirelamazurec@dianapapuc pentru că sunteți în același ritm cu noi ! 📸 @douglaslormand 👗 @atelierralucamihalceanu” – Instagram
ProTV: „Respectăm dreptul angajaților de a desfășura activități personale și profesionale în afara atribuțiilor pe care le au în cadrul ProTV”
HotNews a întrebat și departamentul de știri din ProTV cum percepe și cum tratează, din punct de vedere etic, cazurile în care angajații săi ajung să suprapună presa și activitățile pur comerciale.
Răspunsul transmis prin departamentul de PR al televiziunii ProTV începe cu o reafirmare a angajamentului față de „independența editorială” și „cele mai înalte standarde jurnalistice”.
ProTV spune, de asemenea, în răspunsul transmis redacției HotNews:
„În același timp, respectăm dreptul angajaților și colaboratorilor noștri de a desfășura activități personale și profesionale în afara atribuțiilor pe care le au în cadrul PRO TV, acestea fiind independente de activitatea lor în cadrul companiei. Ca organizație, prioritatea noastră rămâne neschimbată: să oferim publicului nostru conținut independent, echilibrat și de încredere”.
Cazul semnalat de Gândul nu este singular și fenomenul nu se referă doar la ProTV, potrivit experților consultați de HotNews.
Firmele care își fac publicitate, organizațiile și influencerii au reguli, dar nu le respectă
În 2020, jurnalista Diana Meseșan, acum la Recorder, scria în Libertatea despre obiceiul prezetatorilor TV de a fi influenceri: „Andreea Esca, jurnalist și influencer: Peste 170 de postări publicitare pe Facebook și Instagram în 4 ani. Doar 10% sunt semnalate publicului ca reclamă”. Doar 10% dintre reclame erau marcate ca atare.
Conform Consiliului Român pentru Publicitate – Romanian Advertising Council (RAC), reclama nesemnalată e socotită drept o înșelare a publicului, care crede că primește o informație sau o opinie din inițiativa deținătorului contului, “raportul contractual dintre influencer și anunțător trebuie divulgat clar și vizibil în cadrul comunicărilor”.
Andreea Esca nu era singura în această situație. Alessandra Stoicescu de la Antena 1 a făcut și ea publicitate nemarcată la produse, a scris în 2020 Libertatea.
RAC a fost fondat tocmai pentru a stabili, prin auto-reglementare, o publicitate etică, prin care oamenii să nu fie înșelați, pe o piață care a ajuns în 2025, potrivit studiului Media Fact Book, al agenției Initiative România, la 847 de milioane de euro.
RAC și CNA s-au angajat ca influencerii să marcheze publicitatea
Printre fondatorii RAC au fost mari companii precum Brewery Holding S.R.L. , Henkel Romania S.R.L., Procter&Gamble Marketing Romania S.R.L. si Unilever Romania S.A. Unele dintre ele sunt companii care apar în publicitatea nemarcată. Astăzi RAC are peste 80 de membri, de la marile firme și marile televiziuni. Unul dintre vicepreședinții din conducerea RAC este Laurențiu Gheorghiu, reprezentatul ProTV.
În 2025, Consiliului Român pentru Publicitate a lansat platforma pentru influencer marketing online responsabil, „prin care conținutul comercial online este reglementat într-un mod similar televiziunii și radioului tradițional”. Conform RAC, publicitatea ar trebui marcată ca atare, iar publicul informat.
La rândul său, Decizia CNA nr. 116/2026 obligă influencerii cu peste 100.000 de urmăritori care desfășoară activități comerciale video să se notifice oficial. Potrivit cazurilor monitorizate de HotNews, aceste reguli nu se aplică. Publicul nu știe când se află în fața unei postări din voința deținătorului contului digital și când în fața unei obligații plătite de o firmă.
Alte cazuri, cu asemănări și diferențe
De-a lungul anilor, și alți prezentatori sau jurnaliști români au fost expuși în situații în care, din poziția profesională, au obținut în același timp contracte comerciale cu partide, instituții publice și companii private.
În 2015, jurnaliștii de la Gazeta Sportului au relatat despre acuzația Elenei Udrea că Ovidiu Marincea, actualul purtător de cuvânt al Serviciului Român de Informații (SRI), a negociat cu Partidul Mișcarea Populară (PMP) două contracte de consultanță și publicitate electorală într-o perioadă în care încă activa ca jurnalist.
Alți jurnaliști de investigații – Cristian Andrei, Codruța Simina și Victor Ilie – au relatat, în ultimii 10 ani, cum o parte din presa din România trăiește din bani primiți de la partide, prin subvențiile de la bugetul de stat.
„Pe 26 mai 2024, Mihai Tudose (PSD) a participat la o emisiune marcată ca fiind promovare electorală la postul Prima News. Într-un scurt fragment din începutul emisiunii, moderatorul (n.r. Ionuț Cristache) și invitatul Mihai Tudose au un schimb ironic de mesaje, dar nimeni nu precizează că emisiunea este plătită de social-democrați”, a relatat Snoop în octombrie 2024, arătând că prezența în emisiune a liderului PSD a costat peste 80 de mii de euro.
În aceste cazuri, e vorba de bani primiți de instituțiile de presă. În cazul „Esca – Oradea” e vorba despre bani primiți de jurnalista de la ProTV.
Ionuț Codreanu, Active Watch: „Ce mai este un jurnalist în ziua de azi?”
Ionuț Codreanu. Sursa foto: contul de Facebook
HotNews a discutat despre fenomenul jurnaliștilor și cu Ionuț Codreanu, vicepreședinte ActiveWatch și expert în educație media. El crede că relațiile de tipul acesta, între jurnaliști încă activi și instituții publice, partide politice și societăți comerciale, nu fac decât să decredibilizeze o presă în care românii oricum au tot mai puțină încredere.
Ultimul raport Digital News Report – realizat de Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului în parteneriat cu Universitatea Oxford din Marea Britanie – arată că doar 23% dintre români mai au încredere în presă.
În restul lumii, media cotei de încredere în jurnaliști este de 37%, mai arată studiul semnat de profesoara Raluca Radu, cercetătoare și cadru universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.
„Asta spune ceva despre relația dintre public și imaginea de jurnalist. Ce mai este un jurnalist în ziua de azi? Care este rolul lui în societate, în comunitate? Genul acesta de colaborări nu ajută la ameliorarea climatului ăstuia de neîncredere”, susține Ionuț Codreanu pentru HotNews. El mai spune că astfel de cazuri riscă să le confirme românilor prejudecățile despre „presa aservită” care „umblă numai după bani” și mai puțin după interesul public.
O lege doar pentru audiovizual
Profesioniștii din domeniu care amestecă munca de jurnalist și activitățile comerciale profită și de o reglementare parțială a profesiei.
Pentru jurnaliștii din televiziune și radio există legea audiovizualului nr. 504/2002, în baza căreia funcționează Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). Însă legislația nu oferă un cadru clar pentru a judeca situațiile în care jurnalistul de televiziune sau radio, pe persoană fizică sau printr-o firmă proprie, ajunge să presteze servicii comerciale/de publicitate în paralel cu activitatea jurnalistică, susțin experții.
Pentru restul presei nu există nici măcar acest cadru legal. După Revoluția din decembrie 1989 au existat însă mai multe tentative de autoreglementare a profesiei, prin coduri deontologice elaborate de organizații non-guvernamentale sau profesionale.
„Se recomandă separarea”
În 2002 a luat naștere, de exemplu, Convenția Organizațiilor Media (COM), o coaliție informală formată din „asociații de jurnaliști, alți profesioniști din mass-media, sindicate și organizații patronale”. Doi ani mai târziu, în iulie 2004, COM a elaborat și adoptat un document intitulat „Codul Deontologic al Jurnalistului”. Secțiunea privind „abuzul de statut” conține și o prevedere care vizează evitarea conflictului de interese:
„Se recomandă separarea activităților editoriale ale jurnalistului de cele politice și economice”.
În 2009, arată Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) pe site-ul său, codul deontologic adoptat cu cinci ani înainte a fost actualizat, tot la inițiativa Convenției Organizațiilor Media, de data aceasta sub denumirea de „Cod deontologic unificat”. Noul document conținea reguli și recomandări mult mai clare în ceea ce privește integritatea și conflictul de interese.
De exemplu, implicarea jurnalistului în negocieri privind vânzarea de spațiu publicitar sau atragerea de sponsorizări este interzisă explicit.
Instituțiile de presă sunt îndemnate să le asigure jurnaliștilor un mediu de lucru în care se practică o „separare totală” a activităților jurnalistice de cele economice și politice. De asemenea, codul deontologic adoptat în 2009 le cere jurnaliștilor să depună anual o declarație de interese la conducerea instituțiilor pentru care lucrează sau cu care colaborează.
Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind – care-i reprezintă preponderent pe angajații publici, din Societatea Română de Televiziune (SRTv), Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) și Agenția Națională de Presă (Agerpres) – și-a asumat public aderarea la principiile și regulile acestui document.
Alte organizații profesionale din România au avut demersuri similare. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), organizație cu statut de utilitate publică potrivit legii nr. 8/2006, a adoptat de-a lungul anilor mai multe coduri deontologice și reguli interne care ating și subiectul conflictului de interese.
„Nu au putere de lege”
Aceste demersuri de autoreglementare nu au însă caracter oficial, iar redacțiile și jurnaliștii din mass-media privată nu-s obligate/obligați să adere la principiile lor.
„Breasla, în aproape patru decenii de libertate și democratizare, nu și-a găsit o voce unitară și organe reprezentative. Și da, nu au putere de lege (n.r. inițiativele din interiorul profesiei), este strict autoreglementare: cum apreciezi tu, ca jurnalist, ca organizație de presă, să-ți achiți mandatul față de public? Și asta, până la urmă, poate fi o formalitate.
Am putut vedea de-a lungul timpului exemple de instituții de presă care au aderat la diferite coduri deontologice, dar dacă te uitai la cum practică și ce livrează, erau chiar și pe lângă acel cod. Mult, în unele situații”, spune Ionuț Codreanu de la ActiveWatch.
Subiectul, adaugă Codreanu, vine de asemenea la pachet cu întrebări delicate și incomode despre cine ar trebui să asigure punerea în aplicare a regulilor pe care le-ar presupune o lege care ar viza toate instituțiile de presă din România.
„Cine sancționează? Cât poate fi sancționat? Cum se manifestă aceasta (n.r. sancțiunea)? În țările cu tradiție în presă sunt consacrate instituțiile acestea. În România suntem încă în perioada aceea de explorare, testăm tot felul de portițe, de strategii. Audiovizualul este mai reglementat, dar, la nivel de societate, activitatea CNA încă mai stârnește dezbateri și controverse. Dar, în principiu, ar trebui să fie vorba de deontologie, despre o clarificare a rolurilor pe care le avem în societate”, susține reprezentantul ActiveWatch.
Regulamentul european pe care România încă nu l-a adaptat în legislația națională
În aprilie 2024, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au adoptat regulamentul UE 2024/1083, cunoscut și ca European Media Freedom Act (EMFA), care stabilește un cadru comun pentru serviciile mass-media din cadrul pieței interne. Printre altele, reglementarea le cere furnizorilor de servicii mass-media din Uniunea Europeană să ia măsurile pe care consideră adecvate pentru garantarea independenței deciziilor editoriale.
„(n.r. furnizorii de servicii mass-media) să asigure că sunt divulgate orice conflicte de interese reale sau potențiale care ar putea afecta furnizarea de conținut de știri și de actualități”, este una dintre obligațiile trasate în cadrul regulamentului UE adoptat în 2024.
În august 2025, Ministerul Culturii din România își lua angajamentul de a adapta legislația națională în scopul aplicării prevederilor EMFA. Conform unui raport de „monitorizare a capturării media” din România, publicat pe site-ul ActiveWatch în data de 19 octombrie 2026, România n-a făcut niciun progres în implementarea regulamentului UE.
„Suntem în urmă. Și instituțional, și metodologic în a gândi un cadru prin care să urmărim mai clar inclusiv circuitul banilor publici în mass-media. Aici ne doare. Ne doare mai ales în contexte electorale, când sunt infuzii mari de capital, din fonduri publice, în presă. În momentul de față mi se pare că stăm pe loc și suntem suspicioși. Avem suspiciunea că toată lumea, toată presa, toți actorii care sunt în spațiul comunicațional au o agendă și tot felul de relații contractuale, financiare”, încheie Ionuț Codreanu, vicepreședinte ActiveWatch.