Cum a decis un procuror că „afară cu ungurii din țară” este o „presupusă lozincă antimaghiară” și nu incitare la ură și discriminare / Clasarea dosarului Valea Uzului
Procurorul care a închis Dosarul „Valea Uzului” susține în ordonanța de clasare că „afară cu ungurii din țară” este „o presupusă lozincă antimaghiară” care nu se încadrează la infracțiunea de incitare la ură și discriminare, pe motiv că nu vizează o categorie de persoane, ci o etnie. Procurorul de pe lângă Judecătoria Moinești, Daniel Gălbează, a clasat cauza sub aspectul săvârșirii tuturor infracțiunilor reclamate de PPMT, PCM și Asociația Miko Imre. Singura măsură dispusă în dosar este restituirea unui lanț și a unui lacăt de la poarta cimitirului distrusă în timpul incidentelor violente din iunie anul trecut.
Dosarul a fost clasat în februarie acest an.
Cum explică procurorul faptul că „afară cu ungurii din țară” nu este instigare la ură/discriminare:
- „Cerința esențială a elementului material al infracțiunii este ca incitarea la ură/discriminare să fie adresată publicului, prin public înțelegându-se un număr indeterminat de persoane. Dacă incitarea se adresează unei sau unor persoane determinate și nu unei categorii de persoane, nu există infracțiunea prevăzută de art.369 Cod Penal, ci o instigare individuală sau plurală, ca formă a participației, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile acesteia.
- În prezenta cauză, cuvintele jignitoare au fost adresate unui număr limitat de persoane, respectiv celor care au refuzat să permită intrarea în cimitir a persoanelor care au fost autorizate în acest sens.
- Apreciem că, și prin scandarea unor presupuse lozinci antimaghiare de genul afară cu ungurii din țară, așa cum au fost descrise în denunțul formulat, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.369 Cod Penal, din aceleași motive invocate mai sus, aceste lozinci nefiind de natură să provoace incitarea publicului la ură sau discriminare, în condițiile în care incitarea trebuie să vizeze o categorie de persoane (de ex. Persoane cu un anumit tip de handicap, homosexuali, etc) și nu o etnie, aceste manifestări constituind cel mult o contravenție” (extras ordonanța de clasare)
Ordonanța de clasare a dosarului conține și o serie de neconcordanțe în ceea ce privește desfășurarea manifestărilor la fața locului.
Potrivit procurorului, care citează în document doar martorii români, maghiarii au ieșit din cimitirul de la Valea Uzului la ora 17.00 și au închis poarta cimitirului cu un lacăt și un lanț. De fapt, acest lucru s-a întâmplat cu mult timp înainte, în jurul orelor prânzului.
Procurorul citează un martor care susține că etnicii maghiari „au avut o atitudine de natură să instige la acte de violență, însă cetățenii români nu au ripostat la aceste provocări”. Declarația este susținută de alți cinci martori români.
În realitate, în momentul în care grupul de români a ajuns în fața cimitirului, unde etnicii maghiari formaseră un lanț uman, aceștia se rugau, aceeași atitudine fiind menținută în timp ce românii țipau și îi înjurau, iar unii aruncau cu pietre.
Potrivit ordonanței de clasare, martorii au relatat că mai multe persoane, printre care bărbați, femei și copii, au intrat în cimitir și au tras de poartă din care s-au desprins „elemente subțiri din lemn” astfel putând fi deschisă.
În realitate, poarta a fost ruptă, iar in timpul acestei operațiuni cei care intraseră în cimitir încercau să-i lovească pe maghiarii din lanțul uman.
De altfel, procurorul menționează că acestea au fost singurele momente violente. Cu toate acestea, el clasează cauza sub aspectul săvârșirii de lovire și alte violențe, precizând că lipsește plângerea prealabilă.
Clasări sunt și în cazul acuzațiilor de instigare la ură/discriminare, tulburarea ordinii publice, profanare de morminte, încăierare și abuz în serviciu.
Context:
Pe 6 iunie 2019, cimitirul internațional din Valea Uzului a fost scena unor tensiuni între mai multe organizații românești, jandarmi și maghiarii formaseră un lanț în jurul acestui disputat cimitir, în încercarea de a împiedica pătrunderea românilor. Situația a degenerat după ce mai mulți români au rupt poarta cimitirului și au pătruns în incinta acestuia. Mai mulți maghiari au fost loviți cu steaguri, pietre și au fost scuipați, pe fond de melodii patriotice, imnul României și în scandări precum „Marș afară”, „Marș la Budapesta” sau „Afară cu ungurii din țară”. În cele din urmă, maghiarii au părăsit zona și asociațiile românilor, în frunte cu preoți, au pus lumânări la morminte și s-au ținut slujbe de comemorare.
Totul a început la jumătatea lunii mai, când Primăria Dărmănești a ridicat zeci de cruci pentru eroii români. Acestea au fost ulterior acoperite cu saci negri de câțiva cetățeni maghiari. După aceste incidente, în 3 iunie, Consiliul Județean Harghita a decis că cimitirul va putea fi vizitat doar o oră pe săptămână. Mai multe asociații de români au anunțat pentru 6 iunie, Ziua pomenirii eroilor români, intenția de a merge în acest cimitir pentru a comemora soldații români, primind autorizație în acest sens de la Primăria Dărmănești. După acest anunț, senatorul UDMR Tanczos Barna a anunţat, în aceeași zi, că membri ai comunităţii maghiare din Harghita şi Covasna vor organiza un protest „paşnic” la cimitir, deoarece nu sunt de acord „ca până la soluţionarea problemei din Valea Uzului să aibă loc orice inaugurare sau orice sfinţire a crucilor de acolo”.
INTERVIURILE HotNews.ro