Cum a dus „Divina Comedie” la crearea unei emblematice sculpturi

Scene din „Divina Comedie”, poem din secolul XIV al lui Dante Alighieri, au stat la baza uneia dintre creațiile de căpătâi ale sculpturii mondiale.

În 1880, Direcția franceză pentru Arte Plastice i-a încredințat lui Auguste Rodin sarcina de a crea o operă pentru intrarea în noul Muzeu al Artelor Decorative. El a început lucrul la „Porțile Iadului”, o pereche de uși înalte de 6 metri, acoperite cu panouri sculpturale care înfățișau scene din „Divina Comedie”.

Inspirate în principal de „Infernul” — prima parte a poemului epic în care autorul călătorește prin cele nouă cercuri ale Iadului —, ușile erau decorate cu ai mult de 200 de figuri torturate, inspirate de avertismentul descris de Dante la intrarea în Iad: „Lăsați orice speranță, voi cei care intrați”.

Mai multe dintre figuri au fost turnate individual de Rodin, ca piese de sine stătătoare. Una dintre ele a devenit „Gânditorul”, care a fost expusă prima dată în 1888. Aceasta redă un bărbat contemplând „nu doar cu mintea, cu fruntea încruntată, nările dilatate și buzele strânse, ci cu fiecare mușchi al brațelor, spatelui și picioarelor, cu pumnii încleștați și degetele de la picioare strânse”, potrivit artistului.

Figura emblematică a lui Rodin s-ar fi putut să nu ajungă niciodată la recunoaștere mondială dacă nu ar fi fost „eliberată” din cadrul proiectului sculptural pentru care fusese concepută inițial.

Citește mai mult pe Curatorial.ro

Foto: Giuseppemasci | Dreamstime.com