VIDEO Cum a fost la marșul Pride din Chișinău. Lider al comunității LGBTQ din Rusia: „Îmi vine să plâng când văd cum ne protejează polițiștii aici. Acasă ne arestau”

Peste 800 de persoane, potrivit organizatorilor, au participat duminică la marșul Pride din Chișinău, acesta fiind bine păzit de zeci de jandarmi și polițiști. O contramanifestație „împotriva propagandei gay” a avut loc tot în centrul capitalei Moldovei, la care au participat mai mulți preoți și măicuțe de la mănăstire.

• Printre participanții la Pride s-a numărat și Ian Dvorkin, unul dintre cei mai cunoscuți lideri ai comunității gay din Rusia care a fost nevoit să fugă din țară după ce Curtea Supremă din Rusia a interzis „mișcarea internațională LGBTQ+”.

În centrul Chișinăului au avut loc, practic, două marșuri: unul al comunității LGBTQ, iar celălalt al unor preoți, măicuțe și enoriași care au venit să ceară „interzicerea propagandei homosexualității”. 

De asemenea, la finalul marșului, mai mulți susținători ai așa-zisului bloc „Victoria” afiliat oligarhului pro-rus Ilar Șor au organizat un flash-mob de „dezinfectare a străzilor”.

„Simbolistica LGBTQ + este considerată extremistă în Rusia”

Ian Dvorkin, unul dintre cei mai cunoscuți lideri ai comunității gay din Rusia. FOTO: Oxana Bodnar / HotNews.ro

Printre participanții la Pride s-a numărat și Ian Dvorkin, unul dintre cei mai cunoscuți lideri ai comunității LGBTQ din Rusia, cu care HotNews.ro a realizat un interviu, după ce acesta a fost nevoit să fugă din țară de teamă să nu ajungă în pușcărie.

„Este primul Pride din viața mea. Stau aici, mă uit la oameni și plâng și fotografiez poliția care ne protejează. 

Pentru prima dată văd ca poliția să-i apere pe oamenii queer. Pot să stau legal cu stegulețele în mână în stradă și știu că nu o să pățesc nimic pentru asta, pentru că asta nu este o crimă”, a declarat Ian Dvorkin pentru HotNews.ro.

„Ca să înțelegeți ce se întâmplă în creierul meu, eu nu am putut să ies în public cu aceste stegulețe, le ascundeam în buzunar, ca să trec câțiva metri de la hotel și să nu le arăt la recepție. M-am obișnuit că trebuie să-mi ascund identitatea și simbolistica care este considerată extremistă în Rusia și pot să primesc o pedeapsă penală”, a mai povestit Ian Dvorkin.

Reamintim că pe 30 noiembrie 2023, Curtea Supremă a Rusiei a interzis „mișcarea internațională LGBTQ +”, decizie care a stârnit frică și confuzie în această țară. Mulți membrii ai comunității a fugit din Rusia deoarece se temeau că vor putea ajunge la închisoare chiar și pentru un like dat unei pagini de Facebook.

La parada din Chișinău au participat și câteva persoane din Ucraina care, la rândul lor, au spus că din cauza războiului nici la ei în țară nu pot avea loc astfel de evenimente.

Legalizarea parteneriatelor civile în Moldova

Una dintre cele mai importate revendicări ale comunității LGBTQ+ este cea privind legalizarea parteneriatelor civile între persoane de același sex.

„Un act normativ este necesar pentru a permite, de exemplu, împărțirea moștenirii sau transferul acesteia către o persoană. Sau de a avea dreptul de a merge la spital, dacă partenerul s-a îmbolnăvit și alte lucruri”, a explicat Alexei Marcikov, fondatorul asociații “GENDERDOC-M”.

Liderul comunității LGBTQ din Moldova crede că autoritățile din acest moment ar trebui „să găsească curajul să adopte o astfel de lege”.

„Cred că dacă explicăm populației despre ce este vorba, atunci nu vor fi probleme”, a mai spus Alexei Marcikov.

Diferența dintre Pride-ul din Danemarca și cel din Moldova 

„Îmi iubesc fiica la infinit, de aceea sunt astăzi la parada LGBT. Am venit împreună pentru dragostea mea ca mamă, ca părinte. Eu trebuie să-mi iubesc fiica și o accept așa cum este ea, are atâtea calități pe care mulți nu le au”, a declarat pentru HotNews.ro o femeie care venise la marș însoțită de fiica sa. 

Una dintre participantele la Pride venise din Danemarca, acolo unde locuiește:

„Diferența dintre Pride-ul din Moldova și cel din Danemarca este că noi luptăm aici pentru drepturi și siguranță, în timp ce în Copenhaga este o petrecere de celebrare a diversității”, a declarat tânăra.

„Moldova nu e Sodoma!”

De cealaltă parte, mai mulți oameni ai bisericii și enoriași au organizat o contramanifestație. Printre sloganurile acestora s-au numărat:

„Rușine! Rușine! Jos gay-propaganda! Stop gay-propaganda!” sau „Moldova nu e Sodoma!”.

„Este ceva împotriva naturii. Eu cred că acest gen de oameni trebuie să fie foarte atenți, să se ferească de oamenii care vor să trăiască într-o societate normală”, i-a spus un bărbat corespondentei HotNews.ro. 

„Eu nu vreau să se întâmple ceea ce s-a întâmplat în Sodoma și Gomorrah. Cunoașteți că majoritatea suntem creștini ortodocși. Copiii noștri nu trebuie să vadă toată murdăria aceasta care se întâmplă, pentru că e urât”, a afirmat și o tânără mămica.

„Ne-am adunat în vederea promovării următorului mesaj: cerem statutului să fie interzisă propaganda homosexualității în orice formă, pentru că după învățătură ortodoxă, păcat nu poate să fie numit altfel decât păcat. Și, sigur, biserica trebuie să lupte împotriva păcatului”, ne-a declarat unul dintre preoții care au participat la contramanifestație și care s-a recomandat părintele Serghei. 

Câteva persoane, asociate cu Blocul politic „Victorie”, a lui Ilan Șor, au imitat apoi dezinfectarea străzilor, exprimându-și dezacordul cu organizarea marșului LGBT. 

„Moldova este obligată să legalizeze într-un fel cuplurile de același sex”

„Moldova este parte a Consiliului Europei din 1995, și este obligată de anul trecut să aibă legi care într-un fel sau altul legalizează relațiile cuplurilor de același sex. Și noi cerem Moldovei acest lucru. Societatea nu trebuie să fie pregătită, pentru că societatea nu este în niciun fel implicată în căsătoriile cuplurilor de același sex, deci pregătiți trebuie să fie persoanele care vor aceste căsătorii, să se gândească cu cât sunt pregătiți să între într-o relație atât de serioasă. 

Deci, nu avem nevoie de pregătirea societății. Nu este ceva ceea ce implică societatea. Dar despre clasa politică – da, este o întrebare cât de pregătită, cât este de matură, cât este de curajoasă, dar eu cred că până la urmă nu vor avea de ales, pentru că dacă vor fi obligați de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, asta e. 

Când a decis să devină membră a Consiliului Europei, Moldova și-a asumat niște responsabilități”, a declarat Angela Frolov, coordonatoare de programe “GEDENDERDOC-M”. 

Spre deosebire de anii precedenți, la parada LGBT din centrul Chișinăului nu au fost observați reprezentanți ai partidului de guvernare.