Cum a trecut mesajul extremist și incitator din zona virtuală în realitatea cotidiană. Semnal de alarmă tras de Institutul Elie Wiesel

Antisemitismul din România s-a intensificat dramatic, atât în comunicările publice, cât și prin organizarea unor evenimente, atrage atenția Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR-EW), în raportul său anual de monitorizare.  

• Pe parcursul unui an calendaristic au crescut vandalizările din spații publice, au fost create grupuri online de crimă organizată care promovau mesaje instigatoare la violență și ură, iar reprezentarea politică extremistă a crescut, arată studiul care subliniază și nevoia unor măsuri concrete pentru combaterea discursului extremist.

Vârful radicalizării

Alegerile prezidențiale din luna noiembrie 2024 „au fost marcate de ascensiunea neașteptată a candidatului independent Călin Georgescu, admirator al mareșalului Ion Antonescu și al liderului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu”, scrie în studiul institutului. În aceeași lună, un eveniment de comemorare a liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu a fost organizat la Tâncăbești, județul Ilfov, conform Scena 9. În România, astfel de evenimente sunt interzise prin lege.

Partidele POT, AUR și SOS România au obținut împreună o treime din mandatele din Parlament, fapt care arată tendința de vot. Societatea românească s-a divizat profund, iar una dintre concluziile raportului este că perioada alegerilor prezidențiale a fost un vârf al radicalizării și a amplificat „fără precedent extremismul de dreapta”, așa cum se arată în studiu.

În timpul alegerilor, ura și violența față de minorități au luat amploare, conform aceluiași studiu, iar evreii, romii, persoanele LGBTQ+, dar și jurnaliștii sau cercetătorii care au vorbit despre extremism au fost amenințați direct. Investigații recente au arătat legături între candidați precum Călin Georgescu și mercenarul Horațiu Potra și grupări violente, precum Unitatea 731, care promovează idei extremiste și incită la violență.

„Nivelul de ură și agresivitate în societate față de minorități a crescut simțitor în contextul alegerilor parlamentare și prezidențiale, mesajele de amenințare vizând atât comunitatea evreiască, precum și comunitatea romă și LGBTQ+, precum și jurnaliști sau cercetători care au relatat despre manifestări și grupări extremiste”, menționează raportul Institutului Elie Wiesel.

„Faptul că mesajul extremist și incitator a trecut din zona virtuală în realitatea cotidiană a comunicării politice a „trezit” instituțiile abilitate ale statului să deschidă cercetări penale în baza OUG nr. 31/2002. Mai mult, unele dosare de cercetare au fost deja închise și un număr de 14 persoane au fost trimise în judecată. Spre exemplu, pentru prima oară, după decenii de semnalare publică sau plângeri penale, parchetul a trimis în judecată opt persoane pentru participarea la evenimente publice de promovare a memoriei lui CZ Codreanu și promovare a simbolurilor legionare (evenimentul din noiembrie 2024, Troița de pe DN 1)”, scrie în studiul publicat de institut.

Crește numărul simbolurilor naziste și al mesajelor extremiste în spațiul public

În spațiul public, semnele svastice, vandalizările, reprezentările grafice, instigările la violență și promovarea cultului legionarilor s-au înmulțit. 

Panouri memoriale din Siret au fost vandalizate înainte de inaugurarea Memorialului Holocaustului Evreilor din Bucovina. 

În Cimitirul Evreiesc din Bacău, zeci de morminte au fost profanate cu simboluri naziste, iar pe ușile unei sinagogi din București au fost lipite simboluri legionare de către un membru al grupării Noua Dreaptă. Făptuitorul a fost trimis în judecată, conform news.ro.

Pe străzile din mai multe orașe au apărut stickere și graffiti cu mesaje antisemite sau simboluri legionare, inclusiv în mijloacele de transport în comun din Capitală. Un exemplu apărut în studiu este mesajul „Moarte jidanilor. Heil Hitler”, scris „în interiorul metroului care circula pe magistrala M1 a apărut inscripția antisemită instigatoare la violență împotriva evreilor”.

„Organizații BOR și instituții de cultură din țară organizează evenimente ce promovează extremismul de dreapta”

Studiul arată că atât organizații sau publicații, precum Ziarul Lumina sau Rost Online.Ro , legate de Biserica Ortodoxă Română, cât și instituții culturale din țară au organizat evenimente care promovează narațiuni false despre moartea evreilor.

„Ziarul Lumina titrează în noiembrie 2024: „În această țară, românii și evreii au trăit întotdeauna în armonie”. Canalele media ale Patriarhiei Române au prezentat vizita făcută de ambasadorul Israelului în România, Lior Ben Dor, Patriarhului Daniel, și au folosit în titlu o afirmație a ambasadorului: „În această țară, românii și evreii au trăit întotdeauna în armonie”, conform studiului. 

Printre acestea, studiul îl numește pe artistul Tara von Neudorf și lucrările sale cu mesaje antisemite care au fost expuse la Atelierul de rame din Sibiu și la Atelierele Malmaison din București.

De asemenea, la comemorarea neo-legionară din 14 mai 2024, trupa Familia Udrea a susținut un concert purtând haine cu portretele unor figuri legionare, precum Valeriu Gafencu și Radu Gyr.

Un alt eveniment semnificativ este lansarea unei cărți a generalului în rezervă Radu Theodoru, la Sala Teatrului „Infinit” din București. „Evenimentul a fost realizat sub umbrela Statului Major Vlad Țepeș, organizație paramilitară investigată judiciar la momentul redactării raportului pe motiv că ar fi pregătit o lovitură de stat, cu sprijin din partea Rusiei”, conform studiului. 

În paralel, simbolurile și mesajele extremiste sunt tot mai des comercializate – sub formă de cărți, stickere, insigne sau articole vestimentare – în librării online, pe platforme de e-commerce internaționale, dar și fizic, în chioșcuri de ziare sau standuri de carte din marile orașe. Toate aceste exemple normalizează la nivel public de comunicare vizuală – semnele și promovarea valorilor legionare, se mai arată în analiza studiului.